Doi ani, două întrebări, douăj’ de mii de așteptări. Goodwill voting!

Moise Guran

Prin scrisoarea transmisă parlamentului, președintele Iohannis anunță temele de la referendum, dar ne lasă să ghicim cu o probabilitate destul de mare cam cum vor fi formulate întrebările:

1. Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru faptele de corupție?

2. Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către guvern a OUG în domeniul infracțiunilor și pedepselor?

Aia cu dreptul altor autorități de a ataca ordonanțele la CCR e mai complicat de ghicit, bănuiala mea este că președintele se gândește chiar la instituția președintelui care ar trebui să poată bloca ordonanțele. Deci nu exclud o a treia întrebare, dar de asta nu-s sigur și zic să ne concentrăm pe primele două.

Cât sunt de bune? Cât de suficiente pentru a repara răul făcut în acești ani de către PSD, sau măcar pentru a opri alte nenorociri viitoare? Putea pune și altele? Va veni lumea la referendum? Cui folosesc și cui nu folosesc aceste întrebări și acest referendum? 

În primul rând să vă spun că în cei doi ani în care am tot așteptat acest referendum s-au creat multe așteptări. Noi le-am creat. Eu, în mod special, mi le-am creat mie și vi le-am creat și dumneavoastră, urmăritorii mei. Ca să răspundă tuturor acestor așteptări, președintele Iohannis ar fi trebuit să pună un chestionar pe două pagini cu 25 de întrebări, ca la examenul pentru permisul auto. Asta i-ar fi speriat pe mulți, că nu mai vrea nimeni să dea permisul după ce l-a luat, iar dacă nu l-a luat, cu atât mai mult nu vrea un astfel de stres și degeaba.

Cealaltă variantă ar fi fost să declanșeze o consultare pentru modificarea Constituției, eu însumi am sugerat-o și pe asta, dar președintele nu a achiesat. Lucrăm deci cu ce avem.

În opinia mea, cele două întrebări sunt bune și vor aduce lumea la vot. În primul rând votanții domnului Iohannis vor răspunde chemării acestuia, deci, din start, putem conta pe o prezență cam de 35% din populație (6,6 milioane) numai din implicarea directă a președintelui. Personal, nu am emoții că referendumul nu va fi validat, dar optimismul meu este reținut căci nu știm cum va decurge campania și ce petarde vor mai detona pesediștii pentru a-l contracara.

Aceste întrebări nu repară răul pe care PSD l-a făcut în acești ani. Nici n-aveau cum. Ghici ce, pentru a repara răul va trebui să tot mergem la alegeri, să votăm altceva decât hoți în funcții publice și să reparăm încetul cu încetul această țară. E o iluzie să crezi că răul se șterge cu un UNDO, ca la calculator, că dispare precum un coșmar dimineața când te trezești… NU, nu merge așa! Va trebui să rămânem treji, atenți, implicați și îndârjiți ani de zile sau până la sfârșitul vieților noastre. Democrația se construiește greu și se poate pierde prin câteva ordonanțe de urgență. Deci da, pentru a repara acești ani, va trebui schimbată actuala majoritate politică cu alta, iar participarea la acest referendum și la aceste alegeri de pe 26 mai, e abia un prim pas, în niciun caz ultimul.

Cât despre utilizarea politică a referendumului (și acum revin la varianta unei consultări pe o reformă constituțională) eu cred că președintele Iohannis a ratat o bună ocazie de a-și lansa platforma pentru alegerile din toamnă și că, cel mai probabil, de asta vor profita cei de la USR-PLUS, dacă vor avea un candidat. O validare a acestui referendum îl ajută pe candidatul Klaus Iohannis, categoric, (probabil pluseriștii vor face și ei campanie pentru el) dar strategii candidatului Iohannis au lăsat suficient loc pentru alt candidat de dreapta, ratând ocazia de a ocupa tot culoarul cu o consultare ce ar fi inclus și fără penali în funcții publice, și reforma CCR și a Avocatului Poporului și scoaterea procurorilor de sub autoritatea politică și o reformă electorală scrisă în Constituție.

L-am criticat mult pe domnul Klaus Iohannis în acești ani, l-am criticat aplicat și punctual și voi continua să o fac. Știu că a întârziat în mod politicianist acest referendum doi ani, tocmai ca să îl folosească în an electoral. Totuși, apreciez atât faptul că până la urmă îl face, apreciez și întrebările pe care le-a adresat națiunii, chiar dacă eu aș fi avut altele, pentru că, așa cum este el conceput, acest referendum ne dă nouă, poporului, un buton de acțiune ceva mai puternic decât putea fi votul la europarlamentare. Ne dă posibilitatea să începem repararea țării! Priviți votul ca pe o armă și… goodwill voting!