13.500 afișări

Dincolo de cearta ăstora, Bucureștiul chiar are nevoie de o nouă lege

Moise Guran

Gabi Firea susține că Dragnea se pregătește să desființeze de facto Bucureștiul, ca unitate administrativ teritorială (UAT) mărind atribuțiile sectoarelor și lăsându-l pe Primarul General cam fără atribuții (și fără bani). Exact cum l-a lăsat pe Iohannis, îți vine să zici. Trebuie să recunosc că, deși Dragnea n-a comentat nici cu un mau aceste acuzații, scenariul este al dracului de credibil, e stilul Dragnea, fără doar și poate. Pe de altă parte, acest buric autoimaginat al mapamondului, Bucureștiul, la el mă refer, trebuie reformat în modul său de funcționare pentru că pur și simplu așa nu se mai poate. Haideți să explic scurt cum funcționează, sau mai exact ce nu funcționează în orașul București, și cum cred eu că ar putea fi reformat acesta. Căci de o reformă este nevoie, fără doar și poate.

Similar din unele puncte de vedere cu un județ, în care Primarul General și Consiliul (CGMB) sunt echivalentul relativ al președintelui de CJ și CJ-ului, Bucureștiul are o lege proprie de funcționare. Și nici nu s-ar putea altfel, căci dacă ar primi cotele procentuale din impozitul pe salarii și TVA pe care le primesc celelalte UAT-uri, Bucureștiul ar suge cam o treime din resursele restului țării. Acesta este procentul din valoarea adăugată brută (VAB) pe care Bucureștiul o aduce la PIB-ul României, prin salarii, servicii și consum, căci astăzi Bucureștiul nu mai este un oraș industrial cum era odată. Chiar și așa, la Revoluția Fiscală de anul trecut Firea a bătut din picior și a fost avantajată față de alți primari, iar capitala țării noastre rămâne o gaură neagră ce absoarbe cu nesaț cam tot ce înseamnă resursă umană pe o rază de 150 de kilometri în jurul său, lăsând (cu unele excepții, discutabile și acelea) o sărăcie cruntă dincolo de linia de demarcație a fostului SAI (azi Județul Ilfov) transformat în zonă rezidențială periurbană.

În fapt și în SAI e o amestecătură pestriță de corporatiști cu salarii europene și asistați social care trăiesc din vânzarea brazdelor strămoșești, devenite prea scumpe și prea interesante pentru dezvoltatorii imobiliari ca să le mai are cineva. Și unii și alții împărtășesc aceeași dramă a vecinătății cu un oraș implodat, primii înghesuindu-se cu mașinile lor scumpe, dimineața spre și seara dinspre serviciu pe o infrastructură rutieră sugrumată, ceilalți izolați de bogăția Bucureștiului de precaritatea acelorași rețele de transport. Să faci naveta la București, fie și din Otopeni și Corbeanca (10 km) îți mănâncă cel puțin două ore din cele 14 pe care nu le dormi într-o zi, deci cam 15% din viață. O să ziceți că nici în interiorul Bucureștiului nu e altfel și eu o să fiu de acord, cu observația că accesul la o stație de metrou îți scurtează la jumătate acest chin. Uneori.

Revenind la perspectiva Bucureștiului pe care o dispută cei doi (Dragnea și Firea) să observăm că preocuparea lor are puțină legătură atât cu problemele bucureștenilor, cât și cu sărăcia din jurul Capitalei. În timp ce Firea subvenționează inechitabil căldura celor mai bogați cetățeni ai României, în timp ce investițiile concentrează infrastructura de transport, în loc să o lărgească (deși e clar că nu mai este efectiv spațiu pentru atâtea mașini), Gabriela pompează sume indecente în serbări, corupe televiziuni cu bugete de împrietenire (finanțând tot felul de bazaconii sub pretextul Centenarului).

Dacă Dragnea vine și spune că pălăria Primăriei Capitalei e prea mare, tind să fiu de acord cu el. De exemplu, sectoarele nu pot derula programe intensive de construire a unor parcări rezidențiale, decât printr-un credit (emisiune) al PG. Apoi spargerea RADET în entități mai mici și mai eficiente este de asemenea o necesitate obiectivă. Primăria Capitalei nu are de ce să gestioneze nici marile parcuri, nici spitalele universitare, nici chiar așezămintele culturale. Vrei un muzeu național sau un teatru național, sau un spital regional? Subordonează-le direct ministerelor care, ce să vezi, tot în Bucrești sunt.

În schimb Firea are dreptate când cere Metroul și Centura actuală la București, chiar dacă ultima (DNCB), așa cum arată Drulă aici, ar putea fi terminată mai repede de Compania de Autostrăzi. Să o termine și apoi să i-o dea!

De fapt, uitați-vă pe harta asta, este evident că Bucureștiul are nevoie de o nouă lege, una care să îl extindă și peste orașele din jur (Otopeni, Voluntari, da doamna Firea și Voluntari să fiți și dvs bucureșteancă să vedeți cum e). O extindere până la viitoarea Centură A0 ar mări de vreo patru ori spațiul Capitalei, dar care n-ar trebui administrat de o Primărie Generală. Aceasta ar trebui să proiecteze și să implementeze mai așezat toată această zonă metropolitană, prin dezvoltarea rețelelor urbane (de transport, dar nu numai) delimitând corect zonele industriale de cele rezidențiale, construind șosele, metrou, aducțiuni de apă și gaze.

Pot deveni (sau rămâne) în acest scenariu sectoarele actuale, dar și suburbiile (actuale comune și orașe) UAT-uri (unități administrativ teritoriale) independente? Da și nu. E clar că trebuie coordonate cu Primăria Generală, dar e la fel de clar că nu are de ce să decidă Firea dacă trebuie sau nu făcută o grădiniță nouă la Domnești. Corporatistul care locuiește acolo nu trebuie să-și aducă copilul cu mașina la școală sau la grădiniță în buricul Bucureștiului. Nici chiar cu metroul. Dar ce bine ar fi să aibă metrou/tramvai până la serviciu, care tot în București va fi, cel mai probabil.

Dacă acesta este planul lui Dragnea, eu sunt de acord cu el. Primăria Generală trebuie să se concentreze pe o dezvoltare mai armonioasă a orașului, iar nu pe o campanie de imagine a primarului, cu cantine sociale și achiziții de servicii pentru târguri și serbări publice. Dar asta nu înseamnă o diminuare a autorității Primăriei Generale, chiar dacă e clar că sectoarele vor deveni UAT-uri, vor fi mai multe (probabil cam 10-15, pentru început), iar anumite servicii (de contabilitate, juridice, etc) pot fi chiar mai centralizate decât acum (pentru a reduce numărul funcționarilor și costurile) fără a fi neapărat în subordinea Primarului General. Asta este însă o altă discuție, una despre reformarea administrației locale în general, pe care am mai făcut-o și o să o mai fac într-un viitor în care țara noastră nu va mai fi condusă de hoți și de șpăgari, preocupați doar de cum să o fure și cum să scape ei nepedepsiți.