38.750 afișări

Herr Klaus, pe dumneavoastră nu vă votează morții din Teleorman

Moise Guran

Vă votează oameni vii și foarte deștepți. Atât de deștepți încât au înțeles atunci, în 2014, că deși erați departe de a fi pregătit pentru funcția de președinte al unei țări atât de complicate, erați totuși altceva decât Victor Ponta. Herr Klaus, e timpul să vă ridicați ceva mai sus și mai aproape de așteptările lor. Fie doar și prin a înțelege că fiecare pas înapoi, acum, devine imediat un munte de escaladat, în recuperare. Iar dumneavoastră, domnule președinte, de un an mergeți doar cu spatele. Pas cu pas, dar înapoi…

E o ironie a sorții, știu, dar tot pas cu pas a câștigat și Dragnea tot. Să fim sinceri, votarea Codului Penal nu a fost o surpriză, doar devansarea cu o zi a fost. (Trebuia votat azi. Mă întorc mai târziu la asta.) Planul său nu este complicat, de vreme ce eu însumi (și eu nu-s cine știe ce analist politic) l-am anticipat destul de bine pe acest site. Desigur, planul s-a mai adaptat, pe măsură ce a evoluat, pe măsură ce Lupul, cum i-am spus eu, și-a creat opțiuni, a avut de ales, în funcție de reacția societății, singurul său adversar veritabil, în absența unei opoziții serioase.

Acum, de exemplu, după adoptarea în parlament a ambelor coduri, dar și după epuizarea căilor de atac pe cele trei legi ale justiției, devin previzibili următorii doi pași – forțarea lui Iohannis să o demită pe Kovesi (sau să-i ceară demisia) sub amenințarea suspendării sau pe o negociere, iar apoi o epurare masivă în magistratură, ca efect al legilor justiției. Va fi foarte simplu, mai ales după eliminarea încăpățânatei de la DNA (îi spun așa cu simpatie, în fond este singura piatră dură pe care Dragnea a întâlnit-o în parcursul său). Vor urma presiuni monstruoase asupra procurorului general, a membrilor CSM, fiecare dintre ei având, pe noua lege, opțiunea de a pleca din sistem într-o pensie frumușică. Mulți vor alege să plece, căci puțini sunt nebunii care înțeleg că nu dau înapoi pentru ei, ci pentru noi toți.

Cât vor dura toate astea? Câteva săptămâni? Câteva luni? În mod cert, până la finalul anului vom fi cu toții pe burtă. Înțelegeți acum de ce spun că fiecare pas înapoi e un munte de recuperat?

Am plecat cu toții de la premisa greșită că Dragnea vrea să scape de pușcărie și atât. Poate așa a și fost planul la început. Poate încă mai păstrează opțiunea promulgării codurilor prin OUG (azi este ședință de guvern), având legitimitatea aparentă de a fi fost deja votate în parlament. Dar nu asta mai contează cu adevărat, căci acum Lupul este la câțiva pași distanță de o dictatură pură și simplă. Una cu epurări și arestări (vezi aici cum noul cod reduce pedepsele pentru infractori, dar le crește pentru jurnaliști și judecători), fără voci critice, cu o opoziție simbolică, cu un președinte simbolic, cu o democrație simbolică.

De aceea, de acum contează ca fiecare dintre noi, unde suntem, să nu facem pași înapoi. Să ne agățăm cu dinții de fiecare palmă de pământ, să nu cedăm teren, până când societatea se va putea reorganiza într-o contraofensivă. Una democratică, desigur. Se aude până la Cotroceni? Herr Klaus, pe dumneavoastră nu vă votează morții din Teleorman și nici nu aveți de ce să cedați sau să negociați cu reprezentantul lor. Aveți căi de atac pe decizia CCR, aveți butonul de Call to action pentru națiune (referendum), aveți prerogativa unor mesaje care ar trebui să mobilizeze societatea, nu să o dezarmeze, așa cum ați făcut în ultimul an prin negocieri cedate pentru Grindeanu, Tudose, refuzul de a sesiza Comisia de la Veneția, Dăncilă, Vlase… Domnule președinte, opriți-vă din a mai face pași înapoi!