30.529 afișări

Efectele revoluției fiscale – salariile nete la privat au scăzut

Moise Guran

Sigur, știrea zilei este creșterea medie a prețurilor la 4,7% în februarie, un pas mare pe care puțini l-au anticipat și care va provoca mutații profunde pe piața banilor. Mă aștept ca BNR să ridice dobânda de referință (probabil chiar la ședința din aprilie) cu un pas dublu, de 0,5%. Cât se concentrează însă toată lumea pe prețuri (firesc, creșterea lor și a dobânzilor anulează efectele creșterilor salariale din sectorul bugetar), eu o să vă arăt de ce cred că aproape două milioane de români au și salarii nete mai mici, de la 1 ianuarie. Fie asta, fie mulți nu mai au salarii deloc. Au fost trimiși în șomaj.

Concomitent cu inflația pe februarie, statistica oficială a comunicat și evoluția salariilor în ianuarie 2018, luna în care au intrat în vigoare atât creșterile salariale din sectorul bugetar (+25% pe brut, +2,5% medie pe net, din cauza transferului contribuțiilor), cât și creșterea salariului minim pe economie, de la 1450 de lei brut la 1900 de lei brut (+33%; creșterea pe net este de 9%).

Ei bine, nu o să compar salariul mediu net din ianuarie cu cel din decembrie, pentru a elimina distorsiunea generată de primele de Crăciun. Față de noiembrie 2017, salariul mediu brut a crescut cu 20,8%, dar salariul mediu net pe economie a crescut cu doar 20 de lei (0,8%), la 2484 de lei. Ochiometric se vede că avem o problemă.

În România aveam, înainte de revoluția lu’ pește, 1,5 milioane de angajați la stat (bugetari și în companiile de stat), iar din economia privată de 3,3 milioane de angajați cu normă întreagă, alți 1,5 milioane aveau salariul minim de 1450 de lei brut.

Dacă faci o medie ponderată, rezultă fie că numărul angajaților la privat a scăzut (puțin probabil), fie în luna ianuarie salariul mediu brut al celor 1,8 milioane care nu sunt nici angajați la stat, nici nu aveau minimul pe economie, a rămas cam la același nivel (minus 0,33%). Dar stai, dacă brutul a rămas la același nivel sau a scăzut puțin, înseamnă că netul mediu al acestor angajați (cei mai calificați și cei mai productivi din economia privată) a scăzut semnificativ prin transferul contribuțiilor.

E o ipoteză de lucru. Cel mai probabil, brutul celor care aveau salariile între 1450 și 1900 de lei a crescut la 1900, provocând scăderi ale salariului net. Și erau cam un milion de oameni în situația asta. Estimarea mea este că acum aproximativ jumătate dintre angajații din România sunt plătiți cu salariul minim, adică 1162 de lei net.

Dar mai sunt alți un milion de oameni care aveau salarii brute de peste 1900 de lei și despre ei nu știm nimic exact în acest moment. Este clar că le-au scăzut salariile nete, că nu, nu s-au transferat contribuțiile integral, dar asta pe ianuarie. Rămâne de văzut dacă situația se schimbă sau nu pe februarie, dar deja se profilează o perspectivă dramatică.

Una peste alta, putem conchide așa – față de noiembrie 2017, prețurile au crescut oficial și pe medie cu 2%, dar salariul mediu net a urcat cu doar 20 de lei. Puteți reface aceleași medii ponderate pe salariul mediu net, concluzia va fi aceeași – două milioane de familii întâmpină creșterea prețurilor cu o tăiere de salarii. Cel puțin 600 de mii de bugetari au buzele umflate, căci promisa creștere de salarii de 25% s-a dovedit o țeapă netă (+0,9% în cazul profesorilor, de exemplu), iar 1,5 milioane de angajați la privat cu salariul minim beneficiază de o creștere netă de 94 de lei (atât înseamnă 9%). Ciudat este că acești oameni deja știu asta din februarie. Nu i-am auzit să comenteze prea mult. Oare câți dintre ei își primesc acum salariile, fie și parțial, cu o strângere de mână?