A votat cineva moartea cuiva? Dar răspunderea, e politică sau penală?
Moise Guran
Faceți un exercițiu de imaginație. Să zicem că un politician tâmpit propune abrogarea legii gravitației, ca să poată zbura lumea, fără a mai plăti bilet de avion. Lumea îl crede și-l votează, iar apoi politicianul tâmpit chiar decide abrogarea legii gravitației. Imediat după aceea, un cetățean entuziast pășește în gol de la etajul zece (căci legea aia nenorocită a gravitației a fost abrogată, mama lor de capitaliști!), dar, surpriză, în ciuda asigurărilor date de politicianul tâmpit, cetățeanul cade și moare. Întrebare: tâmpenia politicianului are doar o sancțiune politică, sau ar trebui să-l investigheze Justiția?
Criza din sănătate are o explicație pe cât de simplă, pe atât de dureroasă – în România mor oameni pentru ca atunci când votezi să ai cele mai ieftine medicamente din lume, s-ar putea să nu le mai ai deloc. Că votanții PSD nu au înțeles asta și că, poate, acum le este mai ușor să dea vina pe conspirații farma mondiale care ne vor răul, când ei cu mânuța lor au votat un partid care la pagina 7 din programul din scoarță-n scoarță avea ieftinirea medicamentelor cu 35%, asta e o chestiune care, cel mult, te poate consterna. Acum suntem în altă fază – iar eu îmi pun la modul cel mai serios problema dacă, dincolo de acel vot și de campaniile iresponsabile ce l-au precedat, nu suntem totuși într-o situație în care, până la o eventuală sancțiune politică a electoratului, n-ar cam fi cazul să intervină și procurorii?
Actualul ministrul al Sănătății, doamna Sorina Pintea a activat mecanismul european de protecție civilă, ce permite unei țări membre a UE să ceară de la celelalte țări un ajutor de urgență. Totuși, cazul imunoglobulinei este unul mai special… Această proteină, fără de care cel mai des mor copii, era pe o listă specială de medicamente esențiale, pe care statul trebuia să le asigure.
Făcută de guvernul tehnocrat, lista respectivă s-a regăsit într-o hotărâre de guvern ce elimina, da, și ieftinirea medicamentelor cu 35%, decisă de PSD în 2015, iar când PSD-ul s-a întors la guvernare în 2017 a anulat hotărârea guvernului tehnocrat cu totul, inclusiv lista medicamentelor esențiale pe care se afla și imunoglobulina.
Prima mea observație este aceea că dacă domnul Bodog, fostul ministru al Sănătății, ar invoca faptul că a făcut asta din prostie și că nu a știut ce face, asta ar fi o minciună. În spațiul public au fost numeroase semnale de alarmă trase de jurnaliști, de societate, de fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu și chiar de părinți care au ieșit cu copiii în stradă pentru a atrage atenția. Bodog a negat problemele de față cu oficialii europeni, dar și atunci când i-a cerut socoteală premierul Tudose.
Sigur că da, atunci când tehnocrații au adoptat hotărârea respectivă, o campanie publică extrem de agresivă, desfășurată pe o anumită televiziune, i-a acuzat că vor să omoare populația prin scumpirea medicamentelor. Rostul campaniei era acela de a face populația să voteze programul PSD, care promitea ieftinirea medicamentelor, dar uite la ce consecințe tragice a dus o campanie electorală iresponsabilă.
Noi în România încă mai avem însă o lege, care se numește Codul Penal și care la articolul 297 zice cam așa – Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădește exercitarea unui drept al unei persoane, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică. 10 ani, dacă fapta produce consecințe deosebit de grave.
Da, este mult dezbătutul abuz în serviciu, iar dreptul îngrădit prin absența imunoglobulinei de pe o piață reglementată, într-o țară deci în care oamenii sunt prizonieri ai sistemului, este prevăzut, cred, la Articolul 34 din Constituție și se numește Dreptul la Ocrotirea Sănătății. Spun cred, pentru că în Constituție mai este un drept, prevăzut la articolul 22, care se numește dreptul la viață.
Iar acum vă readuc în memorie o știre din data de 2 decembrie 2017 care anunța cam așa…
La vremea respectivă, oficialii au spus că e vorba de unele probleme administrative. Imunoglobulina exista, dar nu se livrase. Azi știm (și știm de la ministrul Sănătății, care a activat mecanismul european de protecție) că absența imunoglobulinei nu a reprezentat o problemă de aprovizionare, ci una de decizie, politică sau nu, habar-n-am că nu sunt procuror, dar tocmai de aceea aș dori ca un procuror să investigheze aceste aspecte.
Și apoi, da, aștept să vină Curtea Constituțională și să ne spună că în acest caz de abuz în serviciu, prin încălcarea dreptului la ocrotirea sănătății și a celui la viață, procurorii nu pot investiga deciziile politice!
