10.698 afișări

Îmi plac hipsterii, dar hai să nu-i lăsăm să devină victime

de Ina Gabriela Funețan

inaRecunosc că îmi plac tinerii care-și zic azi „activiști” și cărora li se zice, un pic disprețuitor, „hipsteri„. Mulți dintre ei sunt tineri educați, idealiști, gata oricând să iasă în stradă pentru o cauză bună. Serios, e o generație minunată, căreia România i-a simțit lipsa iar mie îmi dă senzația că azi, datorită ei, România nu mai e țara lui „n-avem ce face, ăștia suntem”. Copiii ăștia ar putea fi nădejdea într-o țară mai bună, dar asta cu condiția ca idealismul lor să nu ajungă altceva. În ultima vreme, presa a înregistrat mai multe scandaluri, mai mult sau mai puțin dramatice, în care au fost amestecați activiști de mediu.

tinerii-protestatari-din-piata-universitatii-au-ocupat-consiliul-general-al-capitalei-9446597Să ne amintim altercația care a avut loc pe Râul Alb, în Hunedoara, între câțiva asemenea activiști și un grup de localnici. În presă, activiștii implicați în încăierare au fost prezentați ca niște eroi ai salvării mediului, iar localnicii au fost numiți în permanență „agresori”, chiar dacă împrejurările scandalului au rămas neclare.

În fierbințeala „luptei”, proprietarul pădurii a fost călcat de mașina unuia dintre activiști și a rămas paralizat pe viață. Dincolo de detaliile scandalului, acest fapt este cert și dureros: un om a rămas invalid pentru tot restul zilelor lui. Și mai dramatic e că din tonul multor articole care înfierau așa-zișii „agresori” reieșea o concluzie nerostită: „și-a meritat-o„. Această nenorocire, nedorită de nici una dintre părți, sunt sigură, a fost notată de presă în treacăt, pentru că trebuie să recunoașteți că mutilarea unui om nu dă bine deloc la imaginea tiRosia-Montana-Protests-09nerilor idealiști care salvează râurile și pădurile patriei.

Și mai recent, avem scandalul celor doi băieți care s-au încăierat cu poliția în Capitală. După multe variante și o întreagă isterie potrivit căreia un polițist a împușcat în cap un copil, apare o filmare aproape completă, în care se vede cum a început totul. Și dacă la început aveam doi eroi aproape uciși de forțele de represiune, constatăm acum că avem, de fapt, doi puști băuți și puși pe harțag care căutau scandal cu lumânarea. Nu discut aici cât de corect a acționat polițistul, are superiori care să stabilească asta. Discut, din nou, modul în care violențele activiștilor sunt reflectate în presă: activistul este un erou, el nu poate fi contrazis și oricine i se opune este, automat, vinovat. Dar hai să nu mai bagatelizăm întâmplări precum cele în care un om e călcat cu mașina sau un polițist primește o sticlă în cap. Nu e corect nici față de acei oameni, dar mai rău… hai să analizăm riscurile „glorificării” unor astfel de fapte ale celor care își zic activiști de mediu…

Păi, probabil, este doar o chestiune de timp până va apărea și un lider, mai întâi apolitic căci va trebui să-și transmită mesajele atașându-le temele atât de dragi hipsterilor: salvarea munților, piste de biciclete, salvarea râurilor, Fânfest, Fructedepădurefest, salvarea pădurilor, unițisalvămchestii. Împachetează bine mesajul lui în toate astea, îl comunică înflăcărat și adună tinerii militanți sub stindardul lui. La un moment dat, după ce și-a creat o armată de susținători tineri, le indică vinovații pentru distrugerea mediului: străinii, UE, FMI, ungurii, evreii, țiganii, ardelenii, oltenii, rușii, alții. Șo pă ei!

217865+20120114bar002_217913Nu credeți că ar avea succes? Nici măcar n-ar fi ceva nou în istoria noastră.

Ia uitați-vă la tinerii cu scandalul de la București: unul dintre ei postează pe contul de Facebook materiale xenofobe și folosește o gramatică originală, foarte îndepărtată de norme. Așadar, un puști necopt, slab școlarizat- materialul perfect pentru înrolat în mișcări extremiste. România are în acest moment câteva generații de absolvenți de liceu ca acest băiat, slab educați, incapabili să-și găsească un rost, încă întreținuți de părinți. Tot tineretul ăsta fără scop în viață degajă o energie și niște frustrări care, natural, se cer cu necesitate canalizate. Apariția liderului isteț care să îi preia ura și să i-o amplifice, oferindu-i doar un scop este inevitabilă.

Poate că e momentul ca organizațiile de activiști să se profesionalizeze. Să-și selecteze cu atenție membrii, să impună o etică a organizației, să impună reguli și sancțiuni pentru propriii militanți. Să se ferească de a fi reprezentate de persoane violente și, mai ales, să renunțe la a face eroi din membrii lor cu comportament nepotrivit. Doar dacă vor reuși să se țină la distanță de extremism și violență, organizațiile hipsterilor pot deveni reprezentante esențiale ale societății civile și speranța într-o Românie mai bună, așa cum încă îmi place mie să cred.