Cum să te faci singur ostaticul Moscovei
de Moise Guran
Ruşii de la Mechel au decis să vândă cam tot ce au prin România, adică şase unităţi metalurgice, dintre care patru combinate. Au dat un comunicat în acest sens într-un cotidian rusesc. Asta înseamnă că n-au găsit pe nimeni să le ia. Comunicatul este ultima soluţie, este ca un anunţ la mică publicitate. Şi preţul este aparent tot unul de mică publicitate – 150 de milioane de dolari pentru şase uzine. Preţul corect este undeva pe la 650 de milioane de dolari, căci datoriile strânse de Mechel în România sunt de 500 de milioane. Aparent nimeni nu vrea aceste unităţi în care lucrează încă 6000 de români. Ce vor face cu ele? Le vor închide? Deocamdată nu pe toate, confirmă parţial reprezentanţii Mechel. Dar să fim serioşi, menţinerea lor în funcţiune înseamnă pentru ruşi o pierdere anuală de peste 150 de milioane de dolari. Cei de la Ziarul Financiar au făcut o observaţie interesantă – închiderea Mechel echivalează ca impact în economie cu o prezumtivă închidere a Sidex Galaţi. Din punct de vedere social impactul este mai dispersat căci cei 6000 de oameni sunt răspândiţi de la Buzău la Oţelu Roşu, de la Târgovişte la Câmpia Turzii.
Dar dacă aţi fi premier nu vi s-ar părea o inabilitate să vorbiţi exact într-un astfel de moment fix de aşteptarea unui investitor rus care ar vrea să cumpere Oltchim? Ba chiar de unul controlat direct de guvernul de la Moscova…
Vedeţi dumneavoastră, Rusia nu e ca Franţa sau ca Germania. Rusia este o aparenţă de democraţie. La fel de aparenţi sunt şi oligarhii ruşi. Cei mai mulţi dintre ei sunt creaţia unor servicii secrete, sunt de fapt personalizarea unor pârghii prin care puterea centrală a continuat să controleze chiar şi partea privată a economiei. Ce-i poţi face unui investitor rus care îţi detonează o astfel de bombă socială? Îţi închide combinatul sau combinatele şi pleacă. La revedere ş-un praz verde! Întrebarea acum este cât de mult mai vrea puterea de la Bucureşti să dea mari unităţi economice pe mâna unor astfel de investitori? Cum va putea România să reacţioneze dacă într-o viitoare negociere Moscova va ameninţa Bucureştiul cu închiderea unor fabrici fix înainte de alegeri? De ce doreşte oare guvernul României să se facă singur ostaticul Rusiei?
