Unde se îndreaptă cursul?

de Moise Guran

Cât timp poate trece din momentul în care o declaraţie publică, ajunge pe masa departamentului de analiză al unei bănci, iar de acolo la departamentul Trezorerie cu concluzia – cursul va creşte? Uneori acest lanţ trece în minute de la informaţie la decizie, alteori poate dura o săptămână sau o lună.

În momentul în care preşedintele Traian Băsescu a vorbit la televizor despre salarii şi reîntregiri, analistul de la departamentul research auzea o discţie despre bani în piaţă. Aşa, şi? Îi lipseau lui, bancherului, banii? Nu, dar spre deosebire de banii care stau blocaţi în credite ce nu se dau, banii de salariu se mişcă. Ei ajung de la ministerul de finanţe pe cardul omului, de acolo la supermarchet, de la supermarchet în bancă şi de acolo într-o lărgire potenţială a bazei monetare pe care BNR trebuie să o retragă sau să o tipărească.

După trei zile de la declaraţia preşedintelui, speculatorii au încercat prima dată ridicarea cursului euro peste 4,36 lei, după o lungă perioadă în care au stat cuminţi pentru simplul fapt că acolo se ştia că intervine mascat Banca Naţională. De această dată nu a mai intervenit. În a patra zi de la declaraţia preşedintelui cursul a urcat peste 4,37 iar BNR tot nu pare a fi deranjată de acest nivel. Unde va interveni BNR este următoarea întrebare a celor de la departamentul Trezorerie? La 4,4 lei pentru un euro? La 4,5?

Nimeni nu ştie sigur până când o mişcare mai bruscă în piaţă nu va deveni suspectă de a fi o vânzare mascată de valută a Băncii Naţionale. Speculatorii sunt în fierbere. Au stat pe tuşă luni bune din cauza unui adevărat fixing forţat de Isărescu pentru a da sentimentul de stabilitate. Acum cel mai probabil Isărescu se gândeşte la un sprijin pentru exportatori mai mult decât la un curs de 4,4 euro pentru un leu. În fond ce e un nivel psihologic? O altă cifră şi… cam atât. Foarte posibil finalul acestei săptămâni va lămuri lucrurile.

UPDATE

Cursul s-a dus până peste 4,39 dar după ce am scris eu postarea asta, aşa că revin cu o completare. După acel nivel în piaţă a apărut un ordin de vânzare de valută, unul nu foarte mare, dar nici mic, venit de la mămica occidentală a unei bănci de la noi prin care mai intervine uneori BNR-ul mascat. Asta a creat unele controverse, căci unii jucători au considerat că Isărescu a decis să pună frână iar alţii că n-a fost BNR. Deşi modelul de intervenţie (vânzare în adâncime) este diferit de cel al BNR (strong ask/bid) înclin şi eu să cred că a fost un ordin de la BNR. Ne lămurim în câteva zile.