Cine e şef după reorganizare?

de Moise Guran

Reorganizarea administrativă a eşuat dar cei din partidul de guvernământ se gândesc la o reorganizare de facto a structurilor de stat. Asta ar însemna în esenţă reducerea numărului de şefi de pe la inspectorate şi mutarea centrului de putere de la prefectura judeţeană într-un centru regional.

Teoretic acest lucru se poate face prin lege, practic el este mai dificil decât desfiinţarea judeţelor şi să vedeţi de ce. Dacă în actuala constituţie nu se spune câte judeţe ar trebui să fie, iar unirea lor se putea face doar printr-o lege, funcţia de prefect este bine reglementată şi Constituţia spune că acesta conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din judeţele actuale.

Să presupunem că în judeţul Sibiu inspectorii Curţii de Conturi sunt puşi în subordinea unui şef de la Cluj, prin desfiinţarea funcţiei de şef local al instituţiei. Bun! Mai departe inspectorii merg şi fac un control abuziv la o primărie din judeţul Sibiu. Cui se va plânge primarul respectiv? Prefectului de la Sibiu, care este potrivit Constituţiei şeful deconcentratelor din judeţ, sau şefului de la Cluj care este în subordinea Bucureştiului? Reorganizarea judeţelor era mult mai simplu de făcut pentru că instituţiile rămâneau aceleaşi, dar acopereau doar un teritoriu mai mare.

Desigur ideea reducerii birocraţiei deconcentratelor chiar în lipsa reorganizării judeţelor nu este chiar rea. Dar ea riscă fie să creeze nişte suprastructuri regionale care să intre în conflict cu judeţele, fie să nu funcţioneze pur şi simplu. Ca de obicei atunci când nu se înţeleg între ei asupra unui proiect, politicienii complică problema şi o aruncă asupra celorlalţi. Ceilalţi suntem noi.