Cum se sparge Bulă pe net

de Ionuţ Văcaru

Am văzut că editorialiştii de pe Reuters deja au început să vorbească de o a doua bulă a internetului bazându-se pe una din principalele caracteristici ale precedentei bule de la finenele anilor 90: mari rateuri on-line după reţete de succes. Îmbătaţi de succesul răsunător al câtorva site-uri mari apărute practic de nicăieri, micii întreprinzători au crezut că internetul este o mină de aur şi au început şi ei să-şi facă site-uri asemănătoare cu cele de succes, doar că nu au avut nici norocul, nici priceperea de a atinge nivelul de performanţă financiară al acestora.  Multe dintre proiectele care au încercat să imite Yahoo sau Amazon au murit subit înainte de anul 2000. 

Ei bine, într-un fel sau altul, există şi în România destule pagini şi servicii de internet construite pe acelaşi principiu de imitare a marilor site-uri americane. Unul dintre exemple este Trilulilu, care în principiu este o copie a lui YouTube cu diferenţa că pe site-ul românesc poţi să uploadezi şi fotografii sau fişiere audio pe lângă cele Video.

Potivit site-ului trafic.ro, Trilulilu este pe locul al doilea în clasamentul  site-urilor româneşti (mă rog, cu excepţia lui hi5, care deşi nu este site românesc şi-a înregistrat audienţele pe trafic.ro). În clasamentul general pe România, făcut de cei de la Alexa.com, care iau în considerare şi site-urile străine, Trilulilu este în prezent pe locul 44, în vreme ce site-ul de inspiraţie, YouTube,  este pe locul al patrulea. Este Trilulilu o idee sortită eşecului, precum copiile americane ieftine ale site-urilor de succes? Se pare că nu. Şi, la fel ca Trilulilu, la fel de bine se descurcă şi site-ul 220.ro, şi el un serviciu de video-sharing asemănător Youtube-ului. 220.ro este în acest moment pe locul 4 în topul trafic.ro, depăşind ca număr de vizite site-uri populare precum gsp.ro sau cancan.ro.

Imediat după 220.ro în clasament este site-ul Okazii.ro care în principiu se bazează pe ideea lui eBay. În America, tentativele de a imita eBay pe la finele anilor  ‘90 s-au terminat cu eşecuri usturătoare din partea întreprinzătorilor. Iată că în România nu a fost aşa. Okazii s-a bazat pe faptul că eBay, ca magazin on-line şi site de licitaţii, nu a devenit niciodată prea popular în rândul românilor, poate şi din cauza distanţei mari pe care trebuie să o parcurgă obiectele achizţionate de pe pagina americană. Când au auzit românii că pe eBay mai poţi să fii păcălit (uneori chiar de români), reticenţa a crescut până la cer. Desigur şi pe Okazii poţi să te păcăleşti la fel de tare ca pe eBay, dar simplul fapt că vânzărorii şi organizatorii de licitaţii sunt români oferă  un sentiment de siguranţă extrem de important pentru psihicul cumpărătorului.

Dacă e să ne luăm după clasamentul celor de la Alexa, şi site-ul Neogen.ro (o copie mai mult sau mai puţin fidelă a reţelelor de socializare Facebook sau Hi 5) este destul de sus în clasamentul pe România, ocupând locul 60.

Poate că aceste statistici nu sunt în totalitate corecte, mai ales că între datele trafic.ro şi Alexa.com există câteva diferenţe de clasificare a site-urilor româneşti, însă concluzia rămâne aceeaşi: în România copiile site-urilor de succes au avut la rândul lor succes, cel puţin din punct de vedere al popularităţii. Acum mai rămâne de văzut în ce măsură vor reuşi administratorii acestor site-uri să îşi monetizeze traficul, pe o piaţă a publicităţii on-line extrem de subţire. De trafic extern e greu de vorbit pentru Trilulilu sau Okazii, care în principiu sunt site-uri făcute de români pentru români. Neavând trafic extern va fi imposibil ca aceste site-uri să aibă succesul financiar al Google, Facebook, Amazon sau eBay. Dar se pot câştiga suficienţi bani şi pe internetul românesc. 

Revenind la a doua bulă a internetului, spargerea ei în România este improbabilă. Asta s-ar putea întâmpla doar dacă anumiţi întreprinzători români s-ar apuca să copieze Trilulilu, Okazii, Neogen sau 220.ro. Adică dacă ar face copii după copii. Ar fi deja prea mult şi, oricum, modelele site-urilor internaţionale ce pot fi replicate sunt practic inepuizabile.