Bucureştiul în tranşeele politice

de Moise Guran

Referendumul din Bucureşti e deja istorie. Confruntată cu o alianţă misogină cum spunea chiar domnia sa, Elena Udrea a reuşit să lase impresia că vrea referendum dar a deturnat tot sensul consultării populare prin care bucureştenii ar fi trebuit să se pronunţe dacă vor sau nu desfiinţarea sectoarelor Capitalei. Consilierii PDL au aprobat un referendum nu cu una două sau trei întrebări clare ci cu şapte întrebări destul de ambiguu formulate, unele dintre ele cu răspuns sugerat. Să-l întrebi pe bucureştean dacă ar fi de acord cu reducerea cheltuielilor aparatului administrativ e ca şi cum l-ai întreba nu-i aşa că Sorin Oprescu cheltuieşte bani aiurea.

Va doriti o Capitala cu 6 sectoare si o administratie? mai sună o întrebare… Dar o Capitala cu 6 sectoare si 7 administratii? În esenţă întrebarea este aceeaşi doar că un neavizat ar putea răspunde la fel la ambele întrebări. Ce decizie ar mai lua apoi autorităţile?

Dar dacă oamenii sunt de acord cu reducerea cheltuielilor aparatului administrativ dar vor o Capitală cu şapte administraţii? Până la urmă referendumul pică în derizoriu şi de fapt acesta pare a fi fost şi scopul PDL-iştilor Elenei Udrea. Foarte probabil domnia sa a anticipat o înfrângere într-un referendum pe bune dar nu a putut da înapoi de la o confruntare cvasi-electorală pentru că nu a vrut ca numiţii misogini să se împăuneze cu asta.

Aşa că la ora la care consilierii PDL ridicau mâna şi votau pentru un referendum cu şapte întrebări, aparatul de partid deja lansa pe bloguri şi site-uri o campanie, sanki, de chemare a bucureştenilor la urne. Elena Udrea iese la urne, dar rezultatul referendumului nu va putea fi unul decât ambiguu. Căci în acest sens au şi fost concepute întrebările. Diferitele răspunsuri vor fi apoi întoarse şi manipulate cel mai probabil împotriva lui Sorin Oprescu, singurul de care îi este cu adevărat teamă Elenei Udrea în bătălia reală pentru Bucureşti din 2012.