Acum 100 de ani se năştea Maria Tănase – privighetoarea cântecului românesc

Maria Tănase a scris istorie, a cântat folclor autentic şi l-a făcut cunoscut în lume, a devenit un simbol al cântecului românesc, fiind iubită şi numită de-a lungul carierei Privighetoarea, Ciocârlia, Luceafărul, Ambasadoarea cântecului nostru popula, ‘Regina cântecului românesc, Steaua, Prinţesa liricii sentimentale şi a cântecului românesc, Măria cântecelor sau Pasăre măiastră.

Povestea unei mari artiste

Maria Tănase s-a născut la 25 septembrie 1913 în mahalaua Cărămidarilor din București, fiind al treilea copil în familia florarului Ion Coandă Tănase.

La doar 7 ani apare pe scena Căminului Cultural „Cărămidarii de Jos” din Calea Piscului, la serbarea de sfârșit de an a şcolii primare, iar apoi pe scena Liceului Ion Heliade Rădulescu , unde a urmat doar 3 clase, fiind nevoită să se retragă pentru a lucra alături de părinții săi la grădină.

Cariera muzicala a Mariei Tănase începe în 1934 când îşi face debutul la Teatrul de revistă Cărăbuş cu pseudonimul Mary Atanasiu, ales chiar de Constantin Tănase.

Primele inregistrari pe discuri de ceara le-a facut in anul 1936 sub patronajul casei de discuri londoneze Columbia, cu ajutorul artistei Aurora Sotropa, de care a legat-o ulterior o mare prietenie si la invitatia careia a mers la Viena pentru a face noi inregistrari, in toamna aceluiaşi an.

În acelaşi an imprimă şi la casa de discuri Lifa Record romanţa Mansarda, de Nello Manzatti. Dupa doi ani a mai imprimat încă două cântece populare care devin celebrele Cine iubeşte şi lasă şi M-am jurat de mii de ori, pe care le-a imprimat cu acompaniamentul tarafului Costică Vraciu din Gorj.

La 20 februarie 1938 îşi face debutul şi la Radio, acompaniată de taraful Ion Matache din Argeş şi apoi susţine în direct un program la emisiunea Ora satului cu mai multe  cântece româneşti.