Covid, în loc de teste Pisa. Ca orice profesor, firește, domnul Iohannis vede… „săkses!”

Moise Guran

Am avut un vis, dar nu ca Martin Luther King, nici ca sultanul Baiazid. Se făcea că se terminase pandemia. Gata, dom’le, aveam să fim cu toții liberi! Președintele ieșise la televizor și mulțumea providenței, poporului și medicilor că am reușit cumva să ne eliberăm. “A fost prea multă suferință în România, zicea ușor trist, dar totuși încrezător domnul Iohannis. Să ne amintim de medici, eroii noștri, care au făcut posibilă gestionarea pandemiei, mulțumiri, mulțumiri! Suntem în pregătire pentru România post-pandemică, care va fi diferintă de România de dinainte. Am învățat și am suferit mult, bla, bla, dezvoltare, investiții, bla, bla! Renunțăm la mască, bla, bla, campania de vaccinare e un săkses…” Gata, putem pleca în vacanțe, putem merge la restaurant, la cinema, putem aia și ailaltă, putem, putem, putem… după ce un an n-am putut. Vreo lună, două, putem… Problema este că nația noastră se descurcă cel mai prost atunci când crede că are săkses.

Dacă e ceva mai dureros decât anxietatea, îndepărtarea și creșterea înfiorătoare a mortalității în România ultimului an, acel lucru e revelația puținătății intelectuale a nației noastre. Decenii la rând am refuzat să accept ideea că suntem o nație de proști, deși în televiziune, unde am lucrat 17 ani, există chiar o prezumție de acest fel – dacă nu pleci de la premisa că telespectatorii sunt tâmpiți, nu o să faci audiență. După cum știți deja, eu am fost dintre cei care au refuzat să jignească inteligența propriilor urmăritori, atâția câți or fi fost, sperând tot timpul că la un moment dat, prin educație, națiunea noastră va reuși să stopeze un ciclu evident de îndobitocire națională. Pandemia asta mi-a spulberate aceste speranțe.

Când în martie 2020, România a fost printre primele țări europene ce a introdus carantina și măsuri epidemice ferme, am devenit optimist. Președintele țării noastre a condus bine națiunea în acea perioadă, echilibrând gogomănii nazistoide precum geaca de piele a unui ministru de Interne precar pe toată linia, sau reÎnvierea suprarealistă a unui popă gogoman de la malul mării. În timpul ăla Italia căra morții cu camioanele, în Australia un ziar tipărea pagini în plus ca să ajute (la mișto sau nu) lumea în criza hârtiei igienice, în UK, un prim-ministru imbecil decreta carantina abia într-un moment în care el însuși avea covidu în plămâni, iar în SUA… președintele de atunci al planetei Pământ îndemna lumea să bea dezinfectanți. Hai, că noi eram bine, orișicât! Cum să nu devii optimist?

După care, n-am mai fost bine. Curtea Constituțională, la consurs cu Avocatul Poporului, au desființat de facto conceptul constituțional de stare de urgență, făcându-l o imposibilitate logică. Deși Valul II se relansase clar de la jumătatea lui iunie 2020, politicienilor le-a fost mai ușor să se prefacă că s-a terminat pandemia, că ei aveau alegeri, românii au început să creadă și ei că numărul morților a fost exagerat deși era clar că acesta era subestimat (prin DSP-urile controlate politic), iar din tot acest carambol de adevăr și minciună, în care nu se mai poate spune clar cine a fost cu adevărat prost și cine s-a prefăcut, a rezulat ceea ce acum știm cu toții – cea mai mare mortalitate generală pe timp de pace, probabil din Europa, sau din lume, încă nu e clar, că noi tot mai numărăm.

Nici chiar acest fapt statistic nu mai este însă suficient pentru a nu putea fi contestat, sau pur și simplu ignorat, căci cei care au apucat-o pe aia cu virusul nu există, o țin gaia-mațu înainte: E un fel de gripă, lumea murea oricum și înainte, hai că mor doar ăia bătrâni, ce spanac să le facem, noi trebe să ne trăim viețile, păi și dacă murim de foame e mai bine, bă mă lași cu carcalacu vorstru, știri pozitive nu mai știți să dați… 

În acest ciclu infinit de îndobitocire au intrat inevitabil și oameni la care nu te-ai fi așteptat. Cum ar fi președintele țării noastre. Care o fi visat și el ca mine ziua în care pandemia se va fi terminat, dar el trebuia să știe că o astfel de zi nu există și că pandemiile se termină altfel, treptat, nu dintr-o dată, așa cum arată toate cărțile de istorie. Culmea prostelii prezidențiale a fost atinsă săptămâna asta, când președintele a zis de campania de vaccinare că e săkses! Cum? Când ești rușinea Europei, la jumătate față de o medie pe care tot tu o strici, zici că e campania de vaccinare săkses deoarece “noi în România am reușit să oprim pandemia iar oamenii nu mai simt nevoia să se vaccineze?” În aceeași zi, Israel, o țară cu 80% vaccinați și prima care a ridicat restricțiile epidemice, anunța că jumătate dintre infectați sunt vaccinați, căci da, previzibil, virusul s-a adaptat.  

Într-un top al prostelii surprinzătoare trebuie prins și domnul Cîțu, un prim-ministru cu indubitabile resurse intelectuale, cel puțin pentru funcția pe care o ocupă și care în ultimii ani a fost mult prea des adjudecată de tâmpiți cu notorietate. După ce l-a concediat pe ministrul Sănătății, care începuse să investigheze miile de morți băgate sub preș, domnul Cîțu a zis că el nu-i împarte pe români în vaccinați și nevaccinați, nu pune condiții nimănui pentru vaccinare, iar cine o fi înțeles din discursul lui Iohannis că s-a terminat pandemia și că nu mai trebuie să se vaccineze, asta e! Acum zice că noi nici n-ar trebui să discutăm de Valul IV, că avem vaccinuri la discreție, uite, mai dăm și înapoi din ele, deci care Valul IV? Fiecare pe cont propriu, cum ar veni, peste timp… Ghinion!

În timpul ăsta Rusia, o țară cu profil cultural (cel puțin la fotbal, la religie și la vaccinare) mai apropiat de al nostru decât ne-am dori, oferă previzionarea perfectă a valului IV – în două săptămâni, numărul infectărilor s-a triplat, iar cel al deceselor s-a dublat. UK, țară mai precoce (că e hub internațional), are azi de aproape zece ori mai multe cazuri zilnice decât avea acum o lună, dar numărul deceselor continuă să scadă. Iaca! Diferența dintre vaccinare și nevaccinare, oferit perfect de Rusia și UK!

Săkses! Visul s-a terminat! La noi, dacă reizbucnește (și nu zic eu ci toți epidemiologii, în frunte cu dl Gheorghiță, spun că nu prea are cum să nu reizbucnească) mai probabil va fi ca în Rusia, nu ca în UK. Că, na, dacă am decretat sfârșitul pandemiei și n-am vrut să împărțim oamenii în vaccinați și nevaccinați, o să-i împartă virusul, în vii și morți. Că virusul ăsta, care nici nu știe de miștouri, e ca un test Pisa. Dar mai tragic.