Blatul de la Timișoara și șoșocarea autorităților statului român

Moise Guran

Absolut jenantă bâlba de decizie din acest weekend de la Timișoara. Că să vezi, că democrație, că autoritățile locale pot decide… adevărul mai simplu este că o parte șoșocată a PNL se joacă de-a pandemia într-un moment dramatic, pozând patriotard în salvatorii covidioților care nici măcar nu înțeleg ce li se întâmplă, dar mimând în același timp și responsabilitatea pe care o autoritate trebuie să o aibă în astfel de vremuri. Nu carantina omoară economia ci exact acest tip de trai scăldat, nici în căruță, nici în teleguță, cu carantine de formă, pe care le desființăm apoi “pentru că n-au funcționat”, și cu sancțiuni atât de ferme, încât sunt aproape imposibil de aplicat. Haideți să le luăm pe rând, că deja e prea aproape momentul în care ipocrizia va produce victime.

Întâi de toate să stabilim clar, ceea ce s-a întâmplat la Timișoara a fost un blat politic. Nu s-a votat pentru ridicarea carantinei, ci s-a votat majoritar pentru menținerea ei, dar cu 20 de voturi Pentru, din 36. Era nevoie de 24 de voturi Pentru (2/3), și pentru ca acest prag să nu fie atins, mai mulți membri ai Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, între care și primarul Dominic Fritz, s-au abținut de la vot. Primul ipocrit este așadar chiar Fritz, care a dat vina pe un joc politic pentru a nu vota, deși el se pronunțase și continuă să se pronunțe în favoarea menținerii carantinei. 

Bineînțeles, DSP-ul local a fost parte din acest blat, propunând menținerea unor localități în carantină și scoaterea altora. Da, aici probabil Fritz are dreptate, DSP a jucat pe mână cu președintele PNL al Consiliului Județean încercând să scoată din carantină localitățile cu primari PNL (că așa înțeleg ei responsabilitatea), dar asta nu justifică nicicum poziția scăldată a primarului Timișoarei.

Penelistul Alin Nica, președintele Consiliului Județean și artizanul acestui blat, s-a opus de la început intrării Timișoarei în carantină. A zis că a propus el “alte măsuri mai inteligente” și că nu funcționează carantina. Într-adevăr, după două săptămâni de carantină incidența a crescut în Timișoara de la 7‰ la 8‰. Dar carantina nici nu-și arată efectele pozitive mai devreme de trei săptămâni, pentru că așa este timingul bolii – pe noile tulpini apar frecvent simptome la 13-15 zile de contact, deci după două săptămâni de carantină abia ies la suprafață cazurile care au contractat boala înainte de instituirea măsurii.

Încă nu-mi e clar ce măsuri a propus Nica, nu-mi e clar nici cum a ajuns Timișoara la o incidență de peste 7‰ cu un președinte de consiliu județean atât de competent, dar mi-e clar că măsura carantinei (eficientă sau nu) e o soluție de ultimă instanță, chiar disperată, introdusă tocmai acolo și atunci când autoritățile locale nu-și fac treaba și nu reușesc să impună regulile epidemiologice nici la 1,5‰, nici la 3‰, nici la 6‰. Domnul Nica zice că bucureștenii nu-i înțeleg pe timișoreni, așa cum nici la revoluție nu i-au înțeles. Ajungem imediat și la București, dar până atunci să observăm că domnul Nica avea opt anișori la revoluția din 1989. 

Invocarea democrației, după ce ai manipulat abținerile în comitetul pentru situații de urgență nu ca să ridici carantina, ci ca să obții o insuficiență a votului pentru prelungirea ei, e… “Curat-murdar, Coane Fănică!” Ăsta e blocaj instituțional, nu democrație!

Invocarea lipsei controalelor, când tu PNL ai în Timiș prefectul (update, prefectul este USR) Consiliul Județean, plus ministrul de interne, e la fel de curat-murdar. Să spui apoi că nu funcționează carantina pentru că poliția stă la intrarea în oraș în loc să controleze respectarea regulilor, este… ați ghicit, curat-murdar.

În realitatea, domnul Nica face piruete epidemice, vânând la fel ca senatoarea Șoșoacă, aprobarea unui public subgenial de tipul “mai lăsați-ne frate cu pandemia voastră.” Nica ar trebui să priceapă în primul rând că patru ani nu mai are alegeri, dar are în față patru ani de responsabilități.

A doua zi după tărășenie, ministrul de Interne, Lucian Bode, hop și el, în sfârșit! cu o propunere care să dea și mai multe instrumente colegului său Nica de la Timișoara – un proiect de lege prin care restaurantelor și barurilor care nu respectă regulile să li se poate suspenda două săptămâni activitatea, dacă… atenție! sunt amendate de trei ori pentru nerespectarea regulilor.

De ce de trei și nu de cinci, de șapte sau de șaptezeci? Bineînțeles că un administrator de firmă trebuie să se străduiască îndelung și ostentativ… ce să mai, trebuie să vrea el să-i fie suspendată activitatea! Bode se face așadar și el că lucrează, la fel ca Nica și alți șoșocați care chiar nu pricep ce înseamnă să ai spitalele pline – ultima dată când le-am avut, în toamnă, a crescut mortalitatea în România cu 60%. Niște zeci de mii de morți, măi pristandalelor!

În fine, ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, vine din nou aseară și zice… Bucureștiul trece de 6‰ în zilele următoare, dar să vezi că incidența asta nu e reală, ea e mult mai mare și să vezi că o să schimbăm modul în care se calculează… Păi, stai puțin! N-a mai zis o dată asta și prin ianuarie? Mai exact, pe 20 ianuarie! Domnul Vlad Voiculescu, păi sunt două luni de atunci! Înțeleg că-s multe probleme de rezolvat, dar, totuși… schimbați odată normele alea, că uite, nu mai știu Fritz și Nica de la Timișoara cum să nu-i asuprească Arafat!

Bineînțeles, intervenția șefului DSU (care a și găsit un text de lege adecvat pentru situație) era necesară, era chiar obligatorie, dar nu rezolvă situația. Arafat le-a câștigat doar timp, fie lui Fritz-Nica, fie lui Voiculescu-Bode-Cîțu. Cineva trebuie să facă ceva concret. Deocamdată Arafat este singurul care a făcut ceva în toată această izmeneală ipocrită, luându-și bineînțeles valuri-valuri de înjurături (cele mai multe rasiste și creștinopate, “că-i arab și necreștin”) în locul politicienilor români, nemți și cum or mai fi, care se învârt în cerc. 

Acum, e o chestiune de zile până când situația la București va fi identică cu cea de la Timișoara. Și nu, Bucureștiul NU va putea face excepție, nu pentru că ar fi nedrept față de restul țării ci pentru că pur și simplu vor muri foarte mulți oameni. Bâlba de decizie de la Timișoara a creat un precedent foarte periculos, nu doar pentru București ci și pentru alte localități, unde carantina a funcționat în trecut (în Ardeal și Moldova, în special). Autoritățile ar face bine să lase dracu cafturile de coaliție, să-și găsească coerența și să dea un mesaj de fermitate. La noi protestele antiepidemice sunt slabe și destul de izolate, fiind în special o platformă politică a unui partid care a intrat în parlament pe nemulțumirile celor care nu înțeleg sau chiar neagă pandemia. Dar aceste ezitări și șoșoceli (defectări) în interiorul coaliției de guvernare, pe o problemă atât de serioasă, pot fi ca benzina pe mocnirea socială și pot agrava și mai mult numărul victimelor.