26.823 afișări

Guvernul Orban poate opri căderea, dar nu poate începe redresarea României. Abia de acum putem vorbi serios de ANTICIPATE.

Moise Guran

Pe cât de urgente sunt, probabil, problemele din bugetul statului român, pe atât de imposibil sunt acestea de rezolvat pe termen scurt. În discursul din fața parlamentului, Ludovic Orban a vorbit despre prioritatea relansării investițiilor, iar asta este pentru mine o surpriză plăcută. Noul guvern se va confrunta cu un paradox, pe care sper să-l înțeleagă cât mai mulți politicieni, dar și câți mai mulți români – multe găuri de acoperit urgent, cu presiune pe tăierea investițiilor, dar nimic, nicio problemă, nici în sănătate, nici în educație sau asistență socială, nimic nu mai poate fi cu adevărat rezolvat, decât după relansarea investițiilor publice.

Când guvernul face un spital, o școală sau o autostradă, lumea vede exact atât – spitalul, școala, autostrada. În realitate, aceste  edificii publice înglobează salariile celor care au muncit să le ridice, ale celor care lucrează la ele după inaugurare, dar și ale multor alții din industriile orizontale sau verticale, din servicii ce deservesc firmele care au lucrat sau care lucrează în legătură cu aceste edificii, înglobează chiar și oportunitățile de afaceri ale acestora, ceea ce crează perspectivă și securitate socială pentru comunitățile respective. De ce nu văd românii toate acestea, atunci când guvernul anunță că va face un spital, o școală sau o autostradă? Simplu! Pentru că un flux permanent și la un nivel constant al investițiilor, publice și private, tradus într-o mare ocupare a populației și în salarii, îmbracă în final ceea ce toți bănuim c-ar fi mult așteptata bunăstare. Iar românii chiar nu știu cum arată bunăstarea. Ea nu e un mercedes, o vilă sau un apartament într-un complex rezidențial ci este încrederea și siguranța zilei de mâine.

Invers, pentru că bunăstarea lipsește din România, cineva care nu cunoaște realitățile noastre, dar știe doar această regulă, îți poate spune că în România nu se fac investiții publice. 

Observați, în ultimii ani s-au dat salarii mai mari, s-au dat pensii mai mari, s-au dat mai multe credite, într-o filozofie pe cât de puerilă pe atât de periculoasă, numită wage led growth sau „creșetere pe salarii”. Nu-mi ziceți de Cehia sau de SUA, vă rog! E puerilă această politică pentru că într-o țară care importă masiv tot ce dai pe salarii se duce imediat în afara României, și deci nu are cum să se întoarcă în alte salarii, nu are cum să rămână în bunăstare. Periculoasă, pentru că această politică s-a făcut pe credit, legând de mâini și de picioare nu numai această generație, ci și generațiile următoare. Un merdes ici și colo, o vilă sau un bloc de lux nu înseamnă bunăstare. Ceea ce tot fac guvernele României de 30 de ani este dependență socială, nu bunăstare.

Inevitabil, banii s-au terminat, iar noul guvern e condamnat să facă alte credite pentru a plăti ceea ce pesediștii au dat. Că n-au dat de la ei. Și de aici începe capcana! Pentru a ieși din ea, noul guvern nu poate să nu se împrumute dar va trebui chiar să se împrumute și mai mult, să schimbe modul de funcționare al economiei, investind mai întâi pentru a produce venituri mai mari la buget. Da, înainte de a face un spital, o școală sau o autostradă, investițiile întorc bani la buget, prin creșterea treptată a bunăstării care, spre deosebire de dependența socială, produce și venituri la buget, nu numai cheltuieli.

Cam asta încerc să vă spun când vă spun nu numai că deficitul public va fi depășit oricum anul acesta, pentru că PSD a sărit grozav calul împrumuturilor pentru consum, dar că va trebui depășit și anul viitor și probabil și în 2021, ca să putem să ne reechilibrăm ca țară, undeva prin 2022. 

Este singura soluție, în opinia mea și cu cât începem mai repede, cu atât mai devreme vom reuși să demontăm această capcană a pesediștilor. De aceea vă spuneam la moțiunea din vară că trebuie presată schimbarea guvernului, de aceea nu sunt nici acum de acord cu cei care spun că trebuia lăsat PSD-ul la guvernare ca să facă țara praf ca să se convingă lumea și să nu-i mai voteze.

Țara ESTE praf, iar noi avem nevoie de un consens național cât mai larg pentru a sparge acest cerc vicios al politicilor ciclice. Va fi nevoie de un guvern cu o susținere parlamentară mult mai largă și sper să vină și acela anul viitor. Deci da, acum că Guvernul Dăncilă a plecat, putem deschide la modul serios discuția despre anticipate. Dar până atunci, Guvernul Orban trebuie cel puțin să deschidă acest ciclu, să ne spună exact unde suntem și să oprească afundarea în dezastru. Cei care vor înțelege, vor înțelege. Cât despre cei care nu vor dori să înțeleagă, aceia ar trebui să se uite înapoi. Nu doar în ultimii 30 de ani, ci în istoria noastră milenară. E timpul să renunțăm la tactica pământului pârjolit. Dezvoltarea e un proces permanent, dar pe care noi nu l-am avut niciodată. Fără dezvoltare, nu există nici bunăstare. Blestemul nostru nu e lipsa banilor ci incapacitatea de a înțelege că banii fără muncă, sunt orice altceva decât bunăstare.