Poza de start în campanie: surpriza este Diaconu, nu scăderea lui Barna

Moise Guran

Este o surpriză pentru toată lumea intrarea atât de sus în sondajul IMAS/Europa FM a “outsiderilor” Mircea Diaconu și Theodor Paleologu. Nici saltul (patru procente) făcut de Viorica Dăncilă nu e chiar puțin lucru. Nu e o surpriză procentul președintelui Iohannis și, pentru mine cel puțin, nu e o surpriză nici căderea lui Dan Barna. Asupra acestuia din urmă voi insista mai mult, dat fiind interesul evident al cititorilor acestui blog. Nu uitați, acest sondaj este unul de parcurs. El măsoară favorabilitatea în lumina evenimentelor petrecute în luna septembrie pe candidați despre care noi am estimat atunci că vor strânge semnăturile. Că au intrat mai mulți cu xeroxul, dintr-o scăpare legislativă, asta poate schimba pe ici pe colo câteva procente, dar nu și tendința. Să îi luăm pe rând.

Klaus Iohannis. Președintele nu prea mai are unde să crească și chiar dacă ar ajunge la 50% din intențiile de vot, asta nu înseamnă că n-ar mai fi un al doilea tur, cum foarte pervers răspândesc zvonul peneliștii. E nevoie de 50% din populația cu drept de vot, nu din câți se prezintă la vot. Așa că Iohannis face acum de fapt un joc prin care încearcă să-și aleagă adversarul din turul II. Cam tot efortul său din septembrie a urmărit izolarea sa în ring cu Viorica Dăncilă. Acesta a fost efectul ping-pongului Iohannis-Dăncilă, pe tema miniștrilor interimari. Iohannis a încercat să consolideze electoratul antipesedist (nu neapărat și penelist, obligatoriu) în jurul său, prin scoaterea implicită din lumina reflectoarelor a lui Dan Barna, dar și consolidarea celor care îl urăsc pe el, în jurul Vioricăi Dăncilp. Acum e clar pentru toată lumea, ținta lui Iohannis este aducerea doamnei Dăncilă în turul II, alături de el. I-a ieșit?

Viorica Dăncilă. Da, e meritul lui Iohannis în ridicarea spectaculoasă a Vioricăi Dăncilă cu 4%, până la un neverosimil 12,4%, dar aceasta este tot pe locul IV. E drept, diferențele nu mai sunt insurmontabile, dar ce să vezi, e sub Mircea Diaconu, nou și târziu intrat în cursă, la începutul lunii septembrie. Totuși, Dăncilă greu mai poate crește, dar, să nu uităm, procentul ei final se raportează la prezența la vot. Eu estimez că potențialul ei maxim este de 1,5 milioane de voturi, dar, atenție, la o participare de 8 milioane asta ar însemna 18-19%. Critică pentru ea rămâne desigur moțiunea de cenzură. Iar Mircea Diaconu nu o ajută.

Mircea Diaconu. Când eu scriam despre ce înseamnă notorietatea, Barna se bucura de frizerie. Uite, pe Mircea Diaconu unde îl plasează notorietatea! Mă așteptam să fie undeva între 10 și 15%, dar 16,6%?! Îl știe lumea? Îl știe. Din copilărie. E taximetristul ăla cu facultate, din Buletin de București. E replierea evidentă a unui public pesedist care nu se vrea asociat cu inepțiile Vioricăi Dăncilă, dar e și cartea cu care Ponta îi momește pe pesediști. Și cu care probabil va și muta parlamentarii și primarii acestui partid în ograda proprie. Mircea Diaconu nici nu are ce să joace mai mult decât propria notorietate, spune numai prostii fără sens, dar nu-l subestimați! Dacă devine candidatul de facto al PSD (și eu zic că are șanse să devină) merge lejer în 20%. În plus, măsuratoarea IMAS pe septembrie s-a făcut la câteva zile după anunțarea candidaturii. Propagarea veștii durează ceva mai mult, deci tehnic, inevitabil Diaconu va avea un procent chiar mai mare în sondajul pe octombrie.

Theodor Paleologu. Am vorbit cu el la Europa FM și, deși pe mine personal nu m-a convins, el a ținut-o una și bună că n-ar fi candidat dacă Barna, alternativa la Iohannis, n-ar fi fost un candidat atât de slab. Este totuși surprinzător scorul de 7,7%, aproape dublu decât PMP-ul care îl susține. Are cel mai mare handicap al notorietății dintre toți, dar la fel ca Diaconu, mai poate crește tocmai pentru că a intrat târziu în cursă și efectul de propagare nu s-a încheiat și nu putea fi prins integral de această măsuratoare. Trebuie să-i dau totuși dreptate, diferența dintre el și PMP vine exact de la dezamăgiții lui Barna, mulți dintre ei din PLUS (apropo, Cioloș este în continuare peste Barna, ca favorabilitate).

Dan Barna. Greu de imaginat o campanie mai toantă decât a acestuia. Să ai tu în spate un val de schimbare și să-l compromiți prin serii de gafe puerile, dublate de o campanie de “poveste personală” construită pe o lipsă evidentă de carismă… Să nu vrei să prezinți reforme concrete, jignind în mod la fel de evident inteligența propriului electorat, când singura ta șansă de a-l submina pe “uriașul” Iohannis era exact să arăți concret ce n-a făcut și ce e de făcut, nu să repeți ca papagalul că el e vechi și tu ești nou… Apoi strategia asta mimetică, de candidat pesedist de ani ‘90, în care cerșești atenție în SUA de parcă ai fi Ion Iliescu, umbli prin țară ca un comis voiajor ce nu știe nici el sigur ce vinde, dar face poze cu oameni pe stradă, din care se vede totuși clar că are doar cinci persoane în jurul său… Barna n-a reușit să-i convingă nici pe-ai lui că nu candidează “la mișto”, dar să mai convingă electoratul că nu e într-un blat cu Iohannis ca să-l pună apoi pe el premier, în ciuda înțelegerii pe care o are cu Cioloș. Este evident că cei de la PLUS nu îl votează, probabil nici nu îl susțin, dar Barna nu pare să aibă nici măcar voturile useriștilor, căci e cu patru procente sub intenția de vot a propriului partid. Vă mai amintiți alegerile lor interne? Chiar n-a fost pentru nimeni un semnal?

Poate obține Barna mai mult decât acest 14%? Dacă schimbă tactica, eu zic că da. Dar poate obține și mai puțin, căci ceea ce face deocamdată cu succes este să convingă lumea să nu vină la vot. Îi suflă Dăncilă în ceafă, iar aceasta e avantajată de o prezență la vot cât mai mică. In extremis, dacă o ține tot așa, Barna poate fi ajuns și de Paleologu. Adică se poate clasa pe locul cinci, ceea ce ar da o lovitură probabil iremediabilă Alianței USR-PLUS, nu doar USR. Voi scrie însă un articol separat despre asta. Nu chiar mâine. Îi las pe useriști să mai analizeze și ei acest sondaj, să-l compare eventual cu ce sondaje interne de liniștire le mai servesc ai lor, iar apoi mai vorbim. 

În iulie, când am aflat că Barna e pe curs de prezidențiale, am scris acest articol, în care îi rugam pe useriști să nu ia în glumă alegerile prezidențiale. Acestea au potențialul de a îngropa PSD, dar au și potențialul de a consuma, de a dezangaja valul de schimbare pornit deja de câțiva ani și care ne interesează pe toți, nu doar pe cei câțiva gură-bogată din jurul lui Barna. Așteptările acestui electorat pro-schimbare nu-s de lider Jesus-style să faci campanie de personal story, ci de măsuri concrete, reforme, constituție, fiscalitate. Nu-i învingi nici pe pesediști, nici pe peneliști făcând exact același lucru pe care îl fac și ei de atâția ani. Și, încă o dată vă spun, votul din mai a fost contra lui Dragnea. Mai vreți voturi, veniți cu ceva concret, că Dragnea e la pușcărie, nu mai ajută pe nimeni de acolo de unde e.