Clasa politică tocmai și-a insultat (din nou) poporul

Moise Guran

Frate, e o lege fundamentală a democrației – nu te piși pe voința poporului! Niciodată! Clasa politică din România tot ratează să înțeleagă acestă chestiune de bază. După aia se miră ca proasta nereușind să înțeleagă de ce poporul s-a pișat și el pe vot. În vremea asta noi, societatea civilă, ne dăm de ceasul morții să explicăm oamenilor că votul e important, că fiecare vot contează, că cercul ăsta, în care ei nu țin cont de noi, iar noi nu mai vrem să votăm, e unul foarte vicios ce duce inevitabil într-un singur loc – la colapsul democrației, la iliberalism, la dictaură, în final. Abia ne trecu glonțul pe la ureche, România fiind probabil între aceste două ultime faze, când clasa politică o comite din nou. Grav! Cam ca după referendumul din 2009, atât de grav!

Nu e vorba de moțiunea de cenzură, deși are legătură și cu ea. Românii au dat pe 26 mai un vot masiv anti-PSD, iar clasa politică, pe ansamblul ei, de la președinte și până la deputatul USR Cristian Ghinea, trebuia să găsească o soluție să respecte acest vot. Un lanț de greșeli, comise de toți (de pesediști inclusiv) după aceste ultime alegeri, riscă să ruineze bruma de spirit civic construit în acești ani, sub catalizarea puternică a pericolului Liviu Dragnea.

În primul rând că moțiunea de cenzură nu e nici serbarea de final de sesiune a lui Ludovic Orban, nici prilejul de racolări și schimbări de majorități a lui Victor Ponta. Acesta din urmă a reușit să introducă în opinia publică un narativ foarte otrăvit – “moțiunea trece doar dacă știi ce majoritate facem după aia!” Du-te băi Victore cu trădările tale, că asta nu e genul de politică pe care să-l mai vrea cineva în țara asta! Îți înțeleg nevoia de a rupe din PSD, dar moțiunea de cenzură este o modalitate prin care parlamentarii (inclusiv din majoritate, acționând conform Art. 69, în interesul celor care i-au votat, nu pe căprăriile voastre de partide) sancționează guvernul pentru faptele acestuia. Asta înseamnă că introduci moțiune de cenzură în octombrie 2017, când îți modifică Tudose prin OUG Codul Fiscal, nu în decembrie de Crăciun, asta înseamnă că introduci moțiune pe 11 august (sau la 1 septembrie dacă nu poți convoca sesiune extraordinară) după ce guvernul bate oameni pe stradă, nu în decembrie 2018, asta înseamnă că introduci moțiune pe 27 mai, a doua zi după batjocura de vot din diaspora, nu pe 18 iunie!

Moțiunea are sensul de a scoate în evidență cine e de bine și cine e tâlhar în Parlamentul ăla, nu contează că trece sau că nu trece. De aia nu lipsești, nu demisionezi, nu te fofilezi la Bruxelles, cum a făcut imberbul politician (fost jurnalist) Cristian Ghinea. Ca să dai mesaj puternic și credibil, nu vrăjeală! Moțiunea de cenzură e un gest politic extrem, nu e nici mascaradă, nici prilej de trădări și racolări cu arcanul. E un apel la conștiința tuturor parlamentarilor, inclusiv (sau mai ales) ai puterii, care trebuie să apere guvernul asumându-și consecințele răspunderii în solidar cu acesta, sau să-l dea jos împreună cu Opoziția.

Dar aici, acum, pentru că puterea unui vot atât de categoric precum cel din 26 mai era prea mare ca să nu fie un semnal pentru toată clasa politică, întreaga așezare a problemei a fost din start greșită. Era evident că PSD-ALDE nu pot fi învinși deocamdată în Parlament, la fel cum e evident că la toamnă vor putea fi învinși. Vor dezerta, exact, dar poate pe mine nu dezertările lor mă interesează!

Din păcate, pe președintele Iohannis l-a interesat mai mult campania lui, în care are nevoie de un PSD la putere, nu de voința populară! Căci dacă nu l-ar fi interesat, soluția plecării PSD de la guvernare (și a respectării votului popular din 26 mai) era o negociere, o înțelegere, inclusiv cu PSD. Nu de schimbare a majorității, asta nu se poate acum, ci pentru formarea unui guvern de tranziție (politic, nepolitic, nici nu contează) până după alegerile prezidențiale, un guvern care să demisioneze apoi imediat, pentru a putea permite printr-o înțelegere a clasei politice (inclusiv PSD, da) organizarea de alegeri anticipate generale, concomitente cu localele (undeva în aprilie-mai 2020).

Era singura soluție de respectare a votului din 26 mai, era singurul mod în care clasa politică putea da un semnal că respectă voința populară și singura modalitate de a reduce durata crizei politice actuale, în care o majoritate nu mai e reprezentativă. Sigur, pentru asta, președintele trebuia să fie și el o dată președinte, partidele trebuiau să arate și ele maturitate, câștigător fiind nu Iohannis, nu PNL-ul, nici USR-PLUS, ci poporul român, fiecare dintre noi cei ce am ieșit la vot pentru a evita instaurarea unei dictaturi în România. Nu ca să se fâlfâie Ghinea pe la Bruxelles, nici ca să facă Iohannis un pact absolut inutil cu patru partide, nici să facă PNL obișnuita-i serbare cu moțiune dinainte de vacanță!

Acum explicați-le voi oamenilor să mai iasă la vot, politicieni inepți ce sunteți! După acești doi ani, în care n-ați priceput o iotă din energia extraordinară acumulată în societate, după aceste alegeri, pe care de asemenea nu le-ați înțeles și care v-au surprins, incapabili să promovați reforme reale (constituționale, electorale, fiscale) mai veniți și mai spuneți-le oamenilor că voi sunteți altfel decât Dragnea și că ei trebuie să stea la cozi kilometrice ca să vă voteze pe voi!