De ce a crescut PNL și de ce au scăzut toți ceilalți? Ce ne spun și ce nu ne pot spune sondajele de opinie

Moise Guran

Înainte de orice faceți un exercițiu de imaginație – îți sună telefonul: Bună ziua suntem de la IMAS… Vreți să ne răspundeți la câteva întrebări? Dacă nu te doare gura și dacă ai timp, normal că vrei. Toată lumea vrea. Efortul e minim. Să ieși din casă în ziua votării, să te duci la secție, să mai stai și la vreo coadă… Ăsta e cu totul și cu totul alt efort. Pe primul îl faci aproape reflex, pentru al doilea trebuie să ai nene, motivație, să fii hotărât, să te fi convins cineva și să vrei musai să votezi. Ce se schimbă în campania electorală este mobilizarea sau demobilizarea unui tip de electorat. Sondajele nu au cum să arate asta, ele îți indică o tendință într-o eventulă schimbare de opinie. Totuși, în campania electorală sunt rare situațiile în care schimbarea de opinie e mai mare de cinci procente.

Partidele preferă să arate procente pe care și le arogă din opțiunile de vot valid exprimate într-un sondaj. Din start e greșit, pentru că diferența dintre cei care exprimă opinii și cei care vin efectiv la vot e cam dublă. Așa a fost întotdeauna, așa va fi și de aici înainte. Deci să spui că ai 25% din opțiunile de vot e complet aiurea, căci nu știi (n-ai cum) câte opțiuni vor fi exprimate. (Aici sondajul publicat de EUROPA FM, cu procentele raport din opțiuni valide)

De aceea eu prefer să lucrez cu baza „Totalul populației”, chiar dacă asta derutează pe mulți, căci arată procente mult mai mici decât cele cu care se împăunează partidele. Dar baza fiind fixă (relativ, că mai e și factorul emigrare) cel puțin pot calcula un număr maxim de voturi pe care un partid l-ar obține dacă alegerile ar fi mâine. Dacă știi maximul potențial, diferența între el și ce va obține efectiv în ziua votării e o chestiune de mobilizare.

Și acum să aruncăm o privire pe primul tablou, cel al intenției de vot pentru parlamentare. Pe Barometrul Europa FM am adăugat eu un număr calculat nu dintr-un total de 18,9 milioane cum îi calculează IMAS, ci din 17 milioane, având în vedere că statistica oficială zice că în România mai suntem 18,9 milioane de adulți, iar din calculele de emigrare ar rezulta că mai suntem doar 15 milioane. Deci procentul e calculat din 18,9 milioane, numărul efectiv e calculat din aplicarea procentului obținut de cercetarea IMAS pe 17 milioane. De asemenea, vă rog să observați (ca să n-avem vorbe) că, dacă adunați numărul de opțiuni pentru partidele evidențiate, ies doar 11,6 milioane în total. Asta pentru că atât rămâne după eliminarea opțiunilor invalide și a opțiunilor pentru partide de care n-a auzit nimeni.

Desigur, procentul prezenței la urne se face pe calculul total de 18,9 milioane de alegători, ceea ce înseamnă de exemplu că dacă PSD reușește să aducă la vot doar 2 milioane de oameni (dintr-un potențial de 2,6 calculat de mine pe acest sondaj IMAS), iar prezența la vot este de 40%, PSD obține 26% din voturi. La o prezență de 50%, aceleași 2 milioane de voturi ar aduce însă un scor de doar 21%.

Am un singur comentariu de făcut, referitor la PSD – mobilizarea lor va fi mai dificil de făcut decât la alte alegeri. Și din cauza referendumului convocat de Iohannis, care i-a pus cumva în defensivă, dar mai ales din cauza evenimentelor, a tentativelor disperate ale lui Liviu Dragnea de a-și da cumva o amnistie, o scăpare de justiție. Personal, sunt convins că PSD nu va putea mobiliza două milioane de alegători la europarlamentare.

PNL-ul are o creștere spectaculoasă, dacă ții cont de faptul că e una lunară – cam 300 de mii de votanți în plus față de februarie. Bănuiala mea este că acesta este efectul Rareș Bogdan, prins doar parțial de măsurătoarea IMAS din martie. E posibil să vedem un efect Rareș Bogdan de runda a II-a și în aprilie, așa cum e posibil ca în aprilie să vedem un efect al referendumului convocat de Iohannis, sau o reacție la disperarea lui Dragnea și să ne fie greu să discernem exact meritul cui este în creșterea PNL. Concluzia mea este deci că PNL va continua să crească și în aprilie, cei 3 milioane de votanți nefiind maximum potențial în cazul lor. Ceea ce nu înseamnă că va și reuși să aducă la vot atâția oameni, amintiți-vă că ceea ce calculăm acum e ce spune lumea, nu ce va face efectiv în ziua votului. Totuși, eu cred că strategia de campanie a PNL este una vădit eficientă, iar electoratul lor va fi în mod clar mai motivat decât cel al PSD.

Dacă ar fi să țin cont de încrâncenarea acestor ani, aș fi tentat să spun că electoratul USR-PLUS ar trebui să fie chiar mai motivat decât cel al PNL să vină la vot. Dacă îi intersectăm și modelarea demografică (30-45, urban mare, educat, ocupat, cu bani) o să observăm că, din contră, USR-PLUS stă cel mai bine pe cel mai absenteist electorat, cel pe care cel mai des nu-l doare gura să zică una în sondaje și să dispară la munte și la mare în ziua votului. De fapt, mișcarea cu Rareș Bogdan îi afectează în primul rând pe ei, pe cei de la USR-PLUS, căci discursul din acești ani al fostului realizator tv a fost mai degrabă pro USR-Cioloș, decât pro PNL. Totuși, n-aș exagera prea mult această influență. E mai probabil că PNL reușește să ia și de la USR-PLUS și din alte zone (ProRomânia?) pentru că n-a fost doar transferul respectiv, ci pentru că acesta s-a suprapus cu o activare a candidatului lor la președinție (Iohannis) pe o zonă de interes a electoratului USR-PLUS (referendumul, aproape decis în martie) și cu un branding mult mai bun.

Apropo de asta (dar cred că voi scrie un articol separat) cei de la USR-PLUS au handicap major de notorietate, mai ales în rândul electoratului foarte tânăr, iar comunicarea lor, precum și strategia de alocare a resurselor, nu pare să țină deloc seama de asta. E mult entuziasm la ei, dar e genul acela de entuziasm de Casa Pionierului.

Încerc să vă spun că dacă și-ar propune un target ambițios de 2 milioane prezență la vot, USR-PLUS ar avea șansa chiar să depășească PSD în aceste alegeri europarlamentare, dar nici nu pare că și-au propus asta și nici nu cred că știu cum să o facă. Ba mai mult, riscă să piardă în continuare electorat în fața PNL, dintr-un motiv aproape banal – PNL are un candidat la președinție (o voce și o imagine asociată partidului) iar ei nu au, deși orice consultant politic le-ar spune că ar fi trebuit să aibă deja de vreo șase luni un candidat la președinție, pentru a obține un scor mai bun la europarlamentare. Nu mai zic de siglă, de nume, de tematica asociată. Nu știu cine le face marketingul. Pare că nimeni. Pare că își dau ei cu părerea pe acolo și apoi se miră de rezultate.

Două vorbe și despre prezența la referendum. Aici e de preferat o analiză pe sondajul pentru prezidențiale. Asta pentru că președintele Iohannis, principalul candidat, s-a introdus pe sine în această campanie, fiind inițiatorul referendumului.

După cum vedeți, doar adunând opțiunile de dreapta – Iohannis + Cioloș + Orban + Barna, deja ajungi la peste 50% din total electorat (9,45 milioane, sau 8,5 milioane ponderat pe o populație de 17 milioane). Dar și aceasta este o prezență maximum posibilă. Aș fi tentat să cred că și electoratul lui Victor Ponta ar vota la referendum. De aceea și cred că va fi validat (e nevoie de 5,67 milioane de voturi, din care 4,72 de milioane cu DA). Țineți cont și de faptul că cea mai mare parte a votanților UDMR sunt fani ai lui Klaus Iohannis. Presupunând că aripa anti-PSD aduce la vot 6 milioane de oameni, iar PSD+ALDE reușesc să mobilizeze 2,6 milioane (din care 2 milioane PSD), prezența la vot la europarlamentare ar fi 45,6%, iar scorul PSD (în scenariul cu 2 milioane de voturi) ar fi de 23%.

Nu uitați, aceste calcule sunt valabile pentru acest moment. Mai avem aproape două luni până la alegeri și scena politică este extrem de agitată, plină de evenimente imprevizibile (lebede negre). În ciuda acestui lucru, eu cred că prezența la vot e cea mai importantă supriză pe care o poate avea PSD. Nu uitați, campania electorală nu este atât despre (improbabila) schimbare a opțiunii de vot, cât mai ales despre mobilizarea la vot.