Tabloul electoral în profunzime, cu trei luni înainte de alegeri

Moise Guran

Am privit în adâncime barometrul EuropaFm realizat de IMAS în luna februarie pentru a vă prezenta o analiză a intențiilor de vot cu trei luni înainte de europarlamentare. Cifrele mari, le-ați auzit la știri (și le găsiți aici), ceea ce am făcut eu este o analiză pe categorii socio-demografice a intențiilor de vot și, mai ales, a mobilizării electoratului așa cum arată acum aceste intenții. Am luat în analiză primele cinci formațiuni – PSD, PNL, USR+, ALDE și ProRomânia și intenția electorală (procent din total) la apropiatele Europarlamentare. Scopul a fost acela de a determina mobilizarea potențială a electoratului fiecăruia. Rețineți faptul că de la un ciclu electoral la altul, deci în patru ani, deși afinitatea, preferința politică a unui cetățean se schimbă mai greu, ceea ce se poate schimba, și încă semnificativ, este motivația de a merge sau de a nu merge la vot a votanților diferitelor formațiuni politice. Rezultatul alegerilor este dat de câți votanți ai fiecărui partid vin efectiv la vot.

Observați o primă surpriză, pe categorii de vârstă, cel mai mare absenteism probabil este înregistrat în segmentul de vârstă, 30-44. Ciudat, nu? 37% au răspuns nu știu, nu vreau să răspund sau nu vreau să votez. Partea cea mai activă economic, este și cea mai inactivă politic. Peste 45 de ani interesul pentru vot crește iar pentru categoria peste 65 de ani, dezinteresul pentru vot scade la numai 16%… Firesc! Bătrânii sunt cei mai determinați și… cei mai pesediști.

Observați cât de departe este PNL față de ceilalți pe publicul foarte tânăr, dar surpriza este că și PSD este peste USR+ pe această categorie. Ăsta este cel mai mare semnal de alarmă pentru USR+.

Și preferințelor de vot pe sexe spun ceva – dacă votanții PSD sau foști PSD (ProRomânia) stau cam la fel, votanții de dreapta, cei ai PNL, dar chiar mai vizibil ai USR+, sunt însă mai des bărbați, în vreme ce în cazul ALDE, peste 60% dintre votanți sunt femei. Posibil femei în vârstă dacă încrucișați cu graficul anterior.

Împărțirea voturilor în mediul rural îi detașează clar pe pesediști și peneliști, fiecare cu câte 18%, în vreme ce USR+ depășește greu 10% din intențiile de vot din mediul rural, urmat la mică distanță de ALDE și de partidul lui Victor Ponta. Mie mi se pare chiar mult 10% pentru USR+ în mediul rural, având în vedere cvasi-inexistența organizațiilor lor sătești.

În mediul urban cercetarea IMAS arată o debalansare treptată, pe măsură ce localitatea crește – PSD încă mai conduce în orașele mici, de sub 50 de mii de locuitori, dar este urmat strâns aproape la egalitate de PNL și de USR+.

În orașele medii, PNL conduce detașat și nu e o surpriză că PSD încă este peste USR+. Aici sunt posturi de împărțit în administrație, chestii… În mod clar însă, aici ar trebui să-și concentreze USR+ resursele, mai ales că tot ce pierde PSD pare a merge mai des către PNL.

Problema cu orașele mari, de peste 200 de mii de locuitori, este că sunt și puține și, de fapt dacă am scoate Bucureștiul dintre ele, probabil tot PSD și PNL ar fi pe primul loc. Ciudat este faptul că PSD este în fața PNL, dar e posibil ca tot distorsiunea București să fie de vină.

În București, USR+ este pe primul loc, urmat de, surpriză, PSD și abia apoi de PNL. ALDE și ProRomânia reușesc doar câte 5-6 procente fiecare în Capitală, DAR, să nu uităm – Bucureștiul are, numeric, cei mai mulți pensionari din România și cel mai mare absenteism al celorlalți (activi). Bucureștiul indică un trend, dar la alegerile naționale NU este determinant ca scor!

 

Pe regiuni, PSD are clar Muntenia, socotită cu Dobrogea, dar fără București, în Moldova scorul este strâns pentru primul loc, PNL are 20% din intențiile de vot, iar PSD 18%, în vreme ce în Transilvania scorul este și mai strâns – aproape egalitate între USR+ și PNL, 16,4%, față de 16,3%, față de numai 10% intenții de vot pentru PSD.

Aceste tablouri spun multe, cui are urechi să audă. De ce e dezinteresat de vot electoratul tânăr și activ economic? E de înțeles interesul pentru vot al electoratului mai în vârstă și mai vulnerabil. Este un electorat de stânga și nu își va schimba opțiunea. Targhetarea acestui electorat de către partidele de dreapta este inutilă, contraproductivă și, bănuiesc eu dezangajantă chiar pentru electoratul mai tânăr. Dacă toți se bat în pensii, atunci unul de 25-35 de ani de ce să meargă la vot?

Pe de altă parte, acum, în această conjunctură cu totul și cu totul specială, în care votul la europarlamentare va fi privit de mulți ca un vot împotriva lui Dragnea, iar votul pentru PSD este semnificativ mai demotivat de caracterul acestor alegeri, că nu-s de primari, nu-s de președinte, estimarea mea este că participarea la vot în urban va fi semnificativ mai mare decât de obicei. De regulă, lumea satelor înregistrează prezențe de 60-70%, iar la oraș e o performanță să aduci 40% din cetățeni la vot. De data asta cred că lucrurile vor sta pe dos, iar asta va avantaja PNL dar mai ales USR+. Totul este să știe să-și canalizeze resursele, să-și motiveze electoratul și, mai ales, să arate ceva mai multă inițiativă decât PSD și rușinații psd, cum i-a numit Teo Tiță pe votanții ALDE și Pro România.