De ce îl șantajează în față? Ca să îl umilească? Sau ca să îl folosească împotriva noastră?

Moise Guran

Două chestii mă pun pe gânduri. Prima, că s-au activat apărătorii președintelui “care n-are dom’le ce face”. A doua, că aparent Liviu Dragnea îl șantajează pe față pe Klaus Iohannis, într-un mod în care niciun șantajist nu o face. N-are logică. Șantajul este amenințarea cu ceva ca să obții altceva. Când dai în vileag (tragi cartușul), șantajul a eșuat. Dragnea nu e atât de prost încât să tragă în plin cartușul principal. Ceea ce înseamnă că, logic, povestea cu executarea silită este un cartuș secundar, tras pe la ureche. De aceea mă și frământă întrebarea care o fi cartușul principal? Cu ce adică l-ar mai putea avea la mână acest infractor pe președintele țării? Orice ar fi, cred că știu ce urmărește și chiar mă tem că slăbiciunea președintelui ne va pune și mai mult în dificultate pe noi toți.

Plec de la premisa (dezvoltată deja în articolul precedent) că acum prima țintă a lui Liviu Dragnea este să scape de Kovesi. Urgent. O demisie din partea acesteia ar fi dezangajat probabil orice formă de rezistență și acesta este obiectivul imediat pe care îl urmărește liderul PSD, desigur alături de acela de a pune mâna pe DNA și, implicit, de a-și controla propriile dosare. La ora la care doamna Kovesi a confirmat că nu va demisiona, deja asupra lui Klaus Iohannis începuseră nu numai presiunile obișnuite (prin televiziunile prietene PSD) cu suspendări, manipulări privind dosarul civil cu casa de la Sibiu, dar Liviu Dragnea a ținut să îl amenințe cu subiect și predicat, la televizor, și cu suspendarea și cu executarea silită. Un apel public la Mișa, șeful Fiscului, e o fanfaronadă. Mișa a fost întotdeauna omul lui Dragnea, un obedient incompetent (dovedit așa pe funcția de ministru al Finanțelor) ce ar fi pus în executare orice ordin subteran al șefului de partid. Dar nu, Dragnea a ținut să o facă public. Un cartuș tras aiurea sau un cartuș lângă ureche, când și Tăriceanu și UDMR spun că NU vor susține suspendarea. Avea Dragnea la ora la care a desfășurat atacul respectiv (joi) credința că Iohannis o va revoca pe Kovesi? Dacă da, rezultă fie că Dragnea mai avea și un alt levier de constrângere asupra lui Iohannis, fie că pur și simplu a negociat cu președintele (de exemplu Vlase la SIE contra revocării șefei DNA). Dar adevărata problemă este că, indiferent că s-au înțeles sau îl forțează cumva să meargă spre decizia de revocare, șantajul public desfășurat de Dragnea va avea un efect catastrofal nu numai asupra președintelui, dar și asupra opiniei publice.

Păi ce președinte de țară este ăla care cedează în fața unui șantaj?

Vă imaginați efectele? Nu numai că Iohannis și-ar pierde (habar-n-am câți, poate jumătate) susținătorii, dar Strada, societatea civilă, opoziția politică, atâta câtă e, ar mai avea o dilemă – mai e de apărat Iohannis sau trebuie abandonat de vreme ce a ajuns o cârpă de care își bate joc Liviu Dragnea?

Poate că din acest unghi trebuie să vedem și anunțarea candidaturii la președinție a lui Iohannis, pe nepusă masă, acum două săptămâni. În noul context, candidatul Iohannis va deveni o piatră de netrecut într-o eventuală negociere de unificare a opoziției – lasă PNL-ul separat și îl va pune probabil și pe Cioloș în dificultate cu USR.

Observați că aproape concomitent s-au activat în presa de sprijin a președintelui și scenariștii suspendării sale, cu varianta suspendării fără referendum de demitere (o dudă!). O fi semn că Iohannis a luat deja decizia de a o revoca pe doamna Kovesi? Nu știu sigur, dar să observăm că dacă o revocă suspendarea nu are nici sens nici motive, dacă nu o revocă suspendarea nu are șanse. Oricum ar fi, suspendarea tot o cacealma rămâne, ceea ce îmi întărește bănuiala că dacă o revocă Iohannis este șantajat de Dragnea și cu altceva decât vechea poveste cu casele de la Sibiu, sau cu o executare silită fără obiect, atâta timp cât Fiscul nu are un titlu cu care să-l execute pe președinte.

Recapitulând, rezultă așa – un al doilea mobil de șantaj (necunoscut nouă) al lui Dragnea asupra lui Iohannis, va fi mai bine revelat dacă Iohannis decide să o revoce pe Kovesi din funcție. Are opțiuni și au scris despre ele specialiști în Drept (iar eu le-am grupat aici, explicându-le pentru publicul mai puțin specializat). Acest al doilea mobil de șantaj ar fi veriga lipsă ce ar explica întreg comportamentul ciudat al președintelui, din ultimul an. Imediat după ce a declanșat procedura referendumului, în martie 2017, Iohannis a făcut doar joc de glezne și au existat numeroase informații că a negociat tot timpul cu Dragnea (pe care eu nu le-am crezut). Adevărata lovitură pe care ar da-o însă Dragnea în acest scenariu al revocării, ar fi aceea de a potoli Strada. Priviți în această optică și termenul lung dat de CCR pentru Codul Penal (tocmai pe 17 septembrie). Brusc, temperează totul, că a început lumea să blocheze străzile. Dezangajată prin căsăpirea doamnei Kovesi de către președinte, nu de către “Penalul” de Dragnea, lumea se va mai și împărți între cei care-l vor disprețui din suflet pe Iohannis și cei care îi vor găsi scuze că “n-avea ce să facă”. Îi vor sări probabil în apărare toate televiziunile, o să auziți mirați același text și la Digi și la RTV și la Antene și la Realitatea…

Dar nu vă faceți iluzii, domnule Președinte, doar publicul îmbătrânit și foarte puțin instruit va putea fi păcălit de un astftel de “damage control”. Decizia de revocare a doamnei Kovesi va fi certificatul vacantării funcției de la Cotroceni, cu un an și jumătate înainte de alegeri.