2.262 afișări

#nutastaură: 50.000 de semnături pentru un buton de reacție contra hărțuirii online pe Facebook

Bitdefender a demarat în luna noiembrie campania #nutastaură, menită să crească nivelul de conștientizare asupra fenomenului cyberbullying în România și a efectelor nocive pe care îl poate avea asupra tinerilor.

Obiectivul campaniei este strângerea a 50 de mii de semnături în cadrul petiției online pentru a lansa un buton de Facebook reactions – Butonul contra cyberbullying. Acest buton nu ar fi unul de raportare, cenzurare sau coerciție efectivă asupra utilizatorului, ci ar purta semnificația simbolică de sancțiune socială. Ar fi pasul atât de important de la privitor indiferent, la privitor care trage un semnal de alarmă asupra fenomenului.

Pe site-ul campaniei sunt disponibile manifestul inițiativei, invitația de a semna petiția online anti-hărțuire online și câteva immersive 360 videos care dramatizează emoții precum ura, umilința, violența, pentru a sensibiliza publicul să adere la cauză.

Patru din cinci adolescenți cu vârsta sub 18 ani din România spun că au fost ținta hărțuirilor în mediul online, arată un studiu publicat de Bitdefender.

Principalele arme de atac folosite pe internet pentru a agresa victimele se leagă de înfățișare și felul în care se îmbracă (67%). Alte motive frecvente pentru care tinerii sunt hărțuiți sunt hobby-urile și preocupările de zi cu zi (30%), situația materială a familiei din care provin (13%), rezultatele de la școală (12%) și orientarea sexuală (8%).

Două treimi dintre cei hărțuiți nu au povestit nimănui despre incident, tinerii invocând motive precum teama, lipsa de încredere că ar putea schimba ceva sau faptul că nu au crezut că e necesar să implice și alte persoane, deși au fost afectați în mod direct de agresiune. Cele mai populare rețele de socializare unde are loc fenomenul de cyberbullying sunt Facebook, Messenger și, la mare distanță, Instagram, iar mijloacele de propagare a fenomenului cel mai des folosite sunt mesajele de amenințare și cele negative primite în canalul privat, urmate de comentarii negative la fotografii și furt de identitate.

Potrivit studiului, 65% dintre tineri admit că au fost direct marcați de hărțuirea suferită online și au observat inclusiv schimbări comportamentale involuntare ce au urmat agresiunii. Cei mai mulți afirmă că incidentele de acest fel le-au scăzut încrederea în sine și i-au determinat să se izoleze de ceilalți. Mai puțini, dar nu de neglijat, sunt cei care au afirmat că au intrat în depresie (20%) sau au compensat lipsa prietenilor din mediul online prin consum de alcool sau droguri (5%).

Mai mult, 84% dintre respondenți spun că au asistat la un astfel de atac, fără să fie agresori sau victime,  însă doar 36% au intervenit în conflictul dintre cele două părți. Deși majoritatea ar fi dorit să ia partea celui hărțuit, cei mai mulți devin indiferenți sau chiar agresori de teama de a nu fi atacați la rândul lor și, deci, transformați în victime.

„Rezultatele studiului ne pun în fața unei imagini mai alarmante decât am fi putut bănui. Cyberbullyingul este unul dintre acele fenomene de masă insidioase în fața căruia nu există strategii de apărare optime. În ciuda amploarei, gravitatea acestuia scapă de multe ori atenției publice. Tinerii învață din proprie experiență cum arată ura celorlalți față de ei, iar numărul victimelor poate fi chiar mai mare căci persoanele cele mai traumatizate refuză de multe ori să recunoască, uneori chiar față de sine, ceea ce li s-a întâmplat. Adolescenții încep viața crezând că societatea reprezintă un spațiu al urii îndreptate împotriva lor, iar efectele psihologice și sociale sunt severe și de lungă durată”, spune lector univ. dr. Nansi Lungu, analist comportamental la Bitdefender. 

Semnează petiția #nutastaură aici.