22.667 afișări

Tehnic, rectificarea este pozitivă. Miniciuna este în altă parte

Moise Guran

O minciună tot miniciună e, indiferent de la cine vine. Presa a sărit ca toanta din baie să demonstreze că ministrul de Finanțe minte, că Tudose minte, că programul lui Dragnea e bullshit și că uite, rectificarea de care zic toți ăștia că e pozitivă este de fapt negativă. Uite care-i treaba, programul de guvernare e bullshit, Mișa minte, într-adevăr, Tudose, cel mai des, habar-n-are ce spune, dar parcă ar fi nevoie de un pic mai multă competență din partea celorlalți tocmai pentru a putea confrunta cu adevărat ticăloșia lor, în loc să cădem în capcane simple, de terminologie și aritmetică.

Prin Bugetul Statului, în general, înțelegem Bugetul General Consolidat. Bugetul de Stat este doar o parte a acestuia. Celelalte părți sunt Bugetul Asigurărilor Sociale și Bugetul Adminstrației Locale. Cele trei entități comunică între ele, e drept că, cel mai des, banii curg de la Bugetul de Stat către celelalte două, dar de data asta au luat-o puțin invers. Ceea ce contează, în final este cum se închide Bugetul General Consolidat. Despre acela spunem că e pe deficit sau pe excedent, sau că s-a rectificat cu plus sau cu minus. Rectificarea pozitivă înseamnă creșterea cheltuielilor, iar negativă scăderea lor. Veniturile, ca sursă, pot fi mai mari sau mai mici, nu contează, cu condiția să ai spațiu fiscal. Adică să mai poți mări deficitul (creditul), în cazul în care veniturile sunt sub ceea ce ai prevăzut inițial în Legea Bugetului, dar insiști ca neghiobul să crești cheltuielile.  

 

Cei mai mulți au fost derutați de această frază din ordonanța de rectificare a Bugetului de Stat (alambicul mic, nu tot alambicul ăl mare) postată pe site-ul Ministerului de Finanțe.

(3)Bugetul de stat pe anul 2017 se diminuează la venituri cu suma de 1.326,5 milioane lei, la cheltuieli se diminuează cu suma de 347,7 milioane lei, iar deficitul se majorează cu suma de 978,8 milioane lei.

Deci, au zis, logic, venituri mai mici, cheltuieli mai mici, rezultă că e rectificare negativă. Atâta doar că, pe același site, imediat sub ordonanța referitoare la rectificarea Bugetului de Stat, este încă o ordonanță referitoare la rectificarea Bugetului Asigurărilor Sociale. Unde găsim următorul articol:

De unde rezultă că 596 de milioane de lei se întorc la Bugetul de Stat, prin reducerea subvenției pe care acesta o dă către Casa de Pensii. Suma fiind mai mare decât 347 de milioane, cu cât se diminuează cheltuielile din ordonanța ailaltă, rezultă totuși un plus pe partea de cheltuieli, pe Bugetul General Consolidat.

De acolo încolo, niște jurnaliști ceva mai competenți ar fi trebuit să caute adevărata miniciună din buget. Mai ales că, în aceeași zi, la bursă a venit un comunicat (descoperit, ce-i drept, de presă abia sâmbătă) din care reiese că statul a dispus Romgaz (posibil și altor companii la care deține majoritate) să majoreze din profit și rezerve dividendele care se fac sursă la bugetul de stat. Deci, alți bani care puteau ajunge în investiții, de la companiile de stat, se duc la buget.

Cum procedăm acum ca să descoperim miniciuna, având la dispoziție doar date publice, surse deschise? Respectiv execuția la șapte luni, deciziile privind majorarea salariilor în administrația publică locală, centrală, creșterea soldelor militarilor (cu aproximativ 9%) , dar și faptul că MApN nu avea bani suficienți pe trimestrul trei pentru a plăti soldele (deși este ordonantor principal și putea reloca bani din altă parte).

Păi, să ne întoarcem la cele două ordonanțe de rectificare!

În ordonanța referitoare la bugetul de stat, dincolo de faptul că, e atât de evident, se taie bani de la investiții și se alocă pe salarii, mai găsim două articole interesante. Unul dintre ele se referă la totalul cheltuielilor salariale, estimate de madam Olguța Vasilescu, până la finalul anului.

Zice așa, la articolul 54:

c) pentru anul 2017, plafonul nominal al cheltuielilor de personal din bugetul general consolidat este de 68.929,9 milioane lei, din bugetul de stat este de 23.777,0 milioane lei, din bugetul general centralizat al unităților administrativ-teritoriale este de 32.327,4 milioane lei, din bugetul fondului național pentru asigurări sociale de sănătate de 281,0 milioane lei, din bugetul instituțiilor/activităților finanțate integral și/sau parțial din venituri proprii este de 11.740,0 milioane lei și din alte bugete componente ale bugetului general consolidat este de 484,8 milioane lei.

Primul lucru care sare în ochi este că, numai de la administrația locală, extrapolând luna a șaptea la restul lunilor până la a douăsprezecea, lipsesc 1,5 miliarde de lei. Primarii au sărit calul, asta e clar, v-am mai spus că au dat salarii pe care nu le aveau, deci au două posibilități… fie dau oameni afară, fie taie și ei din alte cheltuieli, de achiziții, de investiții. Fie vor mai primi bani. Asta se face tot tăind din investiții, retroactiv, că nu s-au făcut. 

Mai dăm un ochi pe ordonanță pentru a vedea ce se întâmplă cu investițiile din administrația publică locală și găsim așa…

Statul echilibrează bugetele locale cu 677 de milioane de lei, dar majorează și creditele de angajament (care nu se trec pe deficitul din anul acesta decât dacă obiectivul se finalizează anul acesta) cu încă 638 de milioane de lei. Ce interesant! Subvenția retrasă de la bugetul asigurărilor minus reducerea cheltuielilor din bugetul de stat plus suplimentarea de deficit a acestuia egal cu aproximativ suma suplimentată la bugetele locale plus creditele de angajament.

De unde rezultă că tăierile de investiții de la bugetul de stat și bugetele locale, eventual înlocuite cu credite de angajament, ar putea acoperi parțial creșterile de salarii din administrația locală. Parțial, adică ce vedem deocamdată pe execuția la șapte luni, căci bănuiala mea (dar asta e o speculație) este că gaura făcută și încă nerevelată de creșterea salariilor doar din administrația locală va sări binișor de 2 miliarde de lei până la finalul anului.

Dar stați, căci cuvântul din poveste, înainte mult mai este… Mai avem și administrația centrală, nu? Plus alte categorii de bugetari, inculsiv militari, polițiști… Acolo cât ar fi gaura? Păi vom ști cu adevărat abia la publicarea execuției bugetare pe luna octombrie, adică pe data de 20 noiembrie. Dinamica cheltuielilor salariale ale statului, în acest an, sugerează că acestea vor depăși cu mult mai mult 70 de miliarde de lei (în ordonanța de acum Olguța a scris 69 de miliarde… pe cine păcălești cucoană?) decât ceea ce se poate demonstra cu aritmetica bugetară simplă, în acest moment. Eu aș paria pe 72-73 de miliarde, ceea ce ar însemna că din bugetul repozat după actuala rectificare tot mai lipsesc cam un miliard de euro. Dar, căci întotdeauna mai există un dar, nu mă grăbesc cu concluziile. Asta pentru că știu cum pot ascunde cheltuielile de personal în achiziiții de bunuri și servicii.

În altă ordine de idei, și dacă statul nu ajunge în 2017 la peste 73 de miliarde de lei cheltuieli salariale (peste 9% din PIB!), important este altceva – creșterea deficitului va umfla dobânzile, posibil și cursul de schimb, iar tăierea investițiilor publice și private (sau ce credeați că-s rezervele confiscate de la companiile de stat) va frâna puternic economia în trimestrele următoare. În 2018 și 2019, România va deveni o țară foarte greu de guvernat/administrat. Dacă anul ăsta au tăiat tot ca să poată plăti salarii, anul viitor când se vor îngrămădi credite de angajament contractate anul ăsta, la un fond de salarii bugetare de peste 80 de miliarde de lei, ce vom face?

PS 1 Am dat toate aceste detalii ale modului în care poate fi analizată activitatea guvernului și rectificarea bugetară pentru a-i ajuta pe colegii jurnaliști, mai tineri, să nu se mulțumească în a prelua știri ca milițienii ordine. Este ușor de demontat în acest moment afirmația că rectificarea este negativă. Tehnic vorbind, ea este pozitivă, căci se calculează pe întreg Bugetul General Consolidat, iar nu numai pe Bugetul de Stat. Dar exact acest mod superficial de a analiza rectificarea le permite guvernanților să ascundă în buget bomba cu efect întârziat ce va pune țara pe burtă.

PS 2 Văd că PNL și USR nu au mușcat-o, cum a pătimit cea mai mare parte a presei, dar s-au mulțumit să dea comunicate ambigue, făcându-se că nu pricep. Bine mă, sunteți buni! Politrucilor!