Kill the witch! Codruța, scuipată, arsă, crucificată, seară de seară… Așa, și? Nu e normal?

Moise Guran

Băi ce-mi place când Tolontan o mustră așa, părintește pe Kovesi! Simpatia mea pentru ambele personaje este de notorietate. Cătălin are calitățile lui, incontestabile, nici nu-l mai laud că n-are sens, iar despre Codruța Kovesi … ce să mai zic! Vai de capul ei! Numa Tolontan nu o certase! Stă o duduie de la o televiziune de partid toată ziua pe gard la DNA și strigă după ea: Koveșii! Măi Koveșii, măi! Apoi vine unu pletos care dă mesaje de Paști pe Sputnik și strigă și el. Toate astea pentru a fi transmise în direct. CNA nu există și nici n-a existat. Un domn de la Deutsche Welle se întreabă cum e posibil ca doamna Kovesi să fie sfâșiată în acest fel și nimeni să nu-i sară în apărare. Alt domn de la Deutsche Welle decretează că e capăt de linie pentru Kovesi, chestie preluată imediat (că na! e de la Deutsche Welle) de televiziunea care a trimis-o pe duduia de la început pe gardul DNA să strige – Koveșiii! Măi Koveșii, măi! Deci, clar, Tolontan mai lipsea, jucându-se subtil și dual de-a Dustin Hoffman cu Milla Jovovich – Cine ești tu să crezi că știi diferența dintre bine și rău? Ai început să te crezi Dumnezeu? Urmăriți trei minute, scena e genială!

Cred că Tolontan are cel puțin parțial dreptate… nu poate fi eroism și nici opțiune… dacă lucrezi la DNA, prin definiție, te ocupi cu Mafia. Eroi în viață nu există. Sunt toți niște lăudăroși. Eroii adevărați sunt de regulă morți, iar Codruța Kovesi e foarte vie, deci n-are opțiuni. Stă acolo în DNA-ul ei și nu zice nimic. Țipă domnișoara pe gard, vine ăl cu barbă de-l prezintă Sputnik că e Iisus… Kovesi tace. Ea e magistrat, n-are voie să comenteze, iar cine o apără este, se știe clar, securist. Huuuo! Securiștilor! Curg zoaiele pe televizoare de mor pensionarele de drag, că de atâta pasiune (viscerală, dar pasiune) câtă primesc acum într-o singură seară, la televizor, n-au avut parte într-o viață. Ăi tineri își fac un titlu de glorie din faptul că nu mai au televizore și, de altfel, lor cuvântul securist nici nu le sună la fel de rău cum le sună bunicilor lor, care au trăit Revoluția, când, la fel, toată lumea striga Huuuo! Securiștilor!

Apoi, dintr-o dată, Kovesi dă un interviu, în care spune de cincizeci de ori nu pot să comentez și o dată eu nu mă dau bătută. Ba, pardon!, intervine Tolo, n-aveți opțiune! Și, da, Tolontan are, ca de obicei, dreptate.

Nimeni nu se bagă să o apere pe Kovesi pentru că… de ce ar face-o? Dacă ea nu zice nimic, dacă nu intră în mocirleala generală… Apoi, cum să mai zici… orice, despre tv? Nivelul de dezinformare e atât de jos, practic, dacă vorbești cu ăi de la tv e ca și cum ai fi intrat în politică. Fac ăia, fără să respire, de la mesaje Anonymus, resurecția lui Soros și până la înregistrări trucate din interiorul DNA. Orice poate fi insinuat, iar dacă e insinuat rezultă că e ca și demonstrat. Las’ că știm. noi! Să le zici ceva, nu e nici elegant, nu e nici democratic, mă-nțelegi? Nenorocul ei, deși e arsă pe rug seară de seară, Kovesi învie inexplicabil, nu se dă bătută doar pentru a mai fi crucificată încă o dată, înjurată, arestată de Băsescu sau de oricine, că nu mai contează.

Dar dacă a fost o înregistrare din exteriorul DNA, întreabă Ioana Ene pe Codruța Kovesi? Analizăm și asta, zice șefa DNA, în ceea ce pare una dintre puținele informații utile ale interviului respectiv. Aaa, păi, stai așa! Că una e să înregistrezi ambiental cu telefonul o discuție și alta e să scanezi vibrația pereților cu cine știe ce aparatură sofisticată! Acestea sunt lucruri ce depășesc capacitățile tehnice și financiare ale unei mafii, nu-i așa Cătăline? O fi ceva-ceva de la securiști, mai rămâne de stabilit ai cui. Dar cine să facă asta? În ciuda aerului de mister, cu binoame și polinoame, DNA nu e totuși serviciu secret. N-are secție de contra-informații, iar când nu-s ca ăla de la Ploiești, procurorii sunt, cel mai des, niște tocilari de juriști. Polițiștii cu care lucrează? Sunt… ce să fie? Polițiști! Probabil unii sunt competenți, alții, ca ăla de l-a scăpat pe Dragnea în povestea cu Tel Drum… Cine analizează, deci, dacă DNA-ul e spionat într-un mod profesionist? Polițiștii?

CNA-ul plimbă caii de la biciclete, că cică așa e în democrație – te poate înjura oricine și oricum! De ce plătim 10 milioane pe an pentru CNA-ul ăla nu știu. Jandarmeria, atentă și ea să-i zâmbească democratic doamna Carmen, privește, cum e și normal într-o democrație, cu îngăduință, cum angajații unor infractori strigă după procurori pe stradă. Apoi îi amendează vârtos pe ăi cu Corupția Ucide, că deranjează traficul duminică seara. În fine, peste toți și toate, vine Tolontan și acordă (el nu dă, el acordă) un picior elegant (ca o mustrare) doamnei Kovesi. Democratic, echitabil și firesc! Eroii-s morți, Codruța e vie. A înviat și azi, deseară, firesc, va fi crucificată. Să o recupereze Istoria, dacă s-o dovedi că a fost ceva de capul ei, nu? Noi nu suntem Istoria, suntem contemporani, cel mult complici prin tăcere, duali ca Dustin Hoffman, într-o ambiguitate salvatoare pentru noi înșine. A inspirat Kovesi pe cineva, în România? Nu știm sigur, poate… Dar ce? Ar fi prima personalitate românească devorată de contemporani, fie doar și prin nepăsare? Deci, cine să o apere pe Kovesi și, mai ales, de cine? De democrație? De mafioți? De securiști? O apără legea. Anticorupția a devenit o erezie, dar ce psy ops, băi nene! Coexistăm cu toții în mocirlă, vorba lu’ Floricica Dansatoarea – Huuuo!