39.420 afișări

Idiocracy! Începe Cursa Poluării, dar miza nu e încălzirea globală

Moise Guran

Idiocracy este un film destul de slab de prin anii 90, genul acela de comedie absurdă, pentru hăhăiți, cu un scenariu absolut prostesc (literalmente). Armata americană face un experiment în care alege doi oameni cu inteligență medie, curaj mediu, în general caracteristici medii, cei mai comuni, mai banali și mai neinteresanți oameni. Aceștia ajung accidental într-un viitor post-apocaliptic, în care lumea se prostise în asemenea hal, încât ceea ce era cândva mediu, devenise, prin raportare la restul lumii, absolut genial. Azi, scenariul respectiv mi se pare mie genial, ceea ce, conform logicii filmului, îmi pune sub semnul întrebării propria evoluție. Cred că Era Idiocracy deja a început.

Înainte să citiți ce cred eu despre retragerea lui Trump din Acordul de la Paris, citiți cum explică Bloomberg momentul.

Apoi, musai să-l citiți pe Teo Tiță în Dilema Veche, căruia o să-i dau cumva și o replică, acum. Teo scrie despre Moartea Expertizei, o carte a lui Tom Nichols (pe care n-am citit-o, dar o comand chiar acum) din care îmi permit să preiau următoarea frază.

Raportarea cetățeanului de rînd la chestiunile publice a trecut rapid de la faza de lipsă de informații la cea de selectare și însușire a unor date nereale și merge rapid către ceva ce ar putea fi numit eroare agresivă. Oamenii nu numai că ajung să creadă în chestiuni stupide, dar resping activ și hotărît orice fel de opinie avizată care le-ar putea desființa credinţele.

În esență, cam ăsta trebuie să fi fost începutul prostirii omenirii și în filmul Idiocracy. Donald Trump nu este o cauză, ci un efect. (În film, președintele american este un rapper interlop care își salută cetățenii cu Fuck You! și excită mulțimea cu rafale de mitralieră. Bineînțeles că internetul deja a sesizat asemănarea dintre Trump și personajul din film, înaintea mea.)

Donald Trump invocă locuri de muncă, transfer de resurse, de fapt chiar viziunea limitată a celor care l-au ales, pentru a retrage SUA din Acordul de la Paris. E fix aceeași filozofie care a generat atâtea tensiuni și în interiorul NATO, încât e logic să-ți pui întrebarea dacă nu cumva nici NATO nu mai există. Ce e NATO fără Articolul 5? În condițiile în care Trump și Merkel/Macron își dau astfel de replici, te aștepți ca în caz de ceva grav, Trump să sară în ajutorul unei țări membre NATO? Acum? Dar peste câteva luni sau ani? Situația este foarte fluidă. Ea curge, evoluează, iar direcția nu e deloc bună.

După declarația lui Donald Trump privind retragerea din Acord, mai multe muncipalități din SUA au anunțat că vor rămâne în limitele privind restricțiile de poluare, la fel vor face și statele europene, poate și China. India? Poziția Rusiei a fost ceva mai scăldată (v-am zis eu că golanii ăștia sunt înțeleși) – Acordul e important, însă „eficienţa lui va fi redusă fără alţi actori-cheie”. Aha! Adică, fără America, Rusia ce va face? Păi cine depinde ca dracu de exportul de hidrocarburi? Rusia, bineînțeles, care este și principalul beneficiar al unei eventuale retrageri, în domino, din Acordul de la Paris, după retragerea SUA. Nu v-ați gândit la asta, nu?

Nu mă pricep la schimbări climatice, nivelul mărilor și salvarea balenelor cu cocoașă, etc. Observ doar atât… Uniunea Europeană și SUA evoluează în mod inevitabil spre un război comercial. Reducerea poluării e scumpă. Aici Trump are dreptate. Retragerea din Acord crează avantaje de competitivitate (costuri mai mici, deci și prețuri mai mici), ceea ce înseamnă că ceilalți actori vor avea două soluții – fie izolarea comercială a Statelor Unite prin impunerea de taxe de export, fie ieșirea și a celorlalți actori din Acord.

Asta e adevărata problemă! Pe care nici Donald Trump nu pare să o priceapă, la fel cum nici cei care l-au ales n-au cum. Ar presupune să vezi dincolo de interesul imediat, al tău, să urmărești efectele, pe termen foarte lung, iar incapacitatea președintelui celei mai mari puteri mondiale de a face asta, e catastrofală pentru tot restul lumii.

Nu pentru că ne vom distruge Planeta (nu știu dacă voi trăi suficient cât să ajung și în filmul Wall E, în care pământenii abandonează Pământul, de pe care dispăruseră celelalte forme de viață, din cauza poluării), ci pentru că războaiele economice au fost întotdeauna, dar întotdeauna, cauza reală a războaielor adevărate. Alea cu armate, gloanțe, rachete și morți. Către asta duce izolaționismul ca doctrină, ca strategie politică, a lui Donald Trump, la fel ca Brexitul și, o să râdeți, la fel și conservatorismul rudimentar ce bântuie Europa de Est. Ce spun acuma e probat istoric. Nu mai insist, pentru că nici nu pot dezbate asta. E stupid.

Revin la articolul lui Teo Tiță, din Dilema…

Inclusiv în România, asistăm la polarizări și dezbateri pe cît de inutile, pe atît de ridicole. Referendumul privind definirea constituțională a familiei e una dintre ele, dar nu singura. Vedem, simțim chiar, cum se strecoară în societate un antioccidentalism subtil care urmărește nu neapărat alinierea României la Est, cît mai degrabă izolarea și picarea ei în irelevanță.  (…) Nu e clar de ce am ajuns aici. Poate pentru că ne-am mișcat prea repede în ultimii douăzeci de ani. Poate pentru că, așa cum spun conservatorii, elitele liberale ale lumii au tendința să trateze de sus temeri legitime.

Ne-am mișcat prea repede? Nu, Teo! Nici vorbă! Nu aici, nu în România! Noi ne-am mișcat în cerc. Asistăm la cel mai pur legionarism, reînviat, ăla de acum aproape 100 de ani (doar componenta antisemită e ușor estompată, nici aia, având în vedere obsesiile anti-arabe, dar câți dintre vânturătorii de internet știu că arabii, la fel ca evreii, sunt semiți?).

Cât despre restul lumii… da, suntem pe un val de nebunie, care revine și el ciclic, provocând, de fiecare dată, cataclisme. La fel a fost și înaintea Primului Război Mondial și înaintea Celui de-al Doilea, ba chiar și înaintea celui Franco-Prusac… Popoarele cereau război. Liderii doar au folosit aceste energii demente. Alunecarea lumii în extremism a început. Limitarea libertăților a început. Ce credeți că sunt filtrele de ură pe care Facebook le-a introdus? E o chestiune de timp până când internetul, comunicarea în general, va fi limitată. Paradoxal, nu? Exact deschiderea și comunicarea au dus omenirea cu atâta viteză înainte, în ultima jumătate de secol, propulsând în final aberații precum Donald Trump, care vor limita exact valori fundamentale precum comunicarea, liberalismul, pacea și, în final, viața. Nu mai e un război între mase și elite, cum sugerează Teo (tușând diplomat, socialist, exact ca Hillary Clinton în discursul de acceptare a înfrângerii). Acel război s-a încheiat. Hrăniți cu teamă, conspirații și masonerii, întărâtați cu iluzia informației superficiale, ușor de manipulat, acum idioții planetei se răzbună.

Mă duc să-mi caut un coif de staniol.