23.056 afișări

Mă tem doar de ce ar putea face Rusia ca să-l salveze pe Trump din coșmarul Blabbergate

Moise Guran

Au sărit mulți la gâtul meu când am zis că Trump și Putin sunt doi golani gata să arunce lumea în aer. Unii mi-au zis că fac propagandă rusească, dacă-l pun pe Donald Trump pe același palier cu Putin, într-un moment în care el tocmai acționa ca lider al lumii libere, atacând Siria. Exact! Uitați-vă retrospectiv la bombardamentul punctual al SUA asupra unei baze din Siria și vedeți cam ce efecte a avut respectiva acțiune. Acum, dacă ați fi Putin și, să presupunem doar așa, teoretic, ați avea o modalitate de constrângere ce l-ar putea face pe președintele SUA să acționeze în momente cheie într-un anume fel, cam ce ați fi în stare să faceți (în alte momente, care nu-s cheie) pentru a-l credibiliza pe președintele SUA în fața lumii libere? Acum haideți înapoi în prezent, că prezentul e în flăcări.

Informații privind instrumente de șantaj pe care Rusia le-ar avea asupra lui Donald Trump au apărut toamna trecută, dar după alegerea acestuia. Nu au fost confirmate, ba din contră, Trump le-a negat categoric, numindu-le fake news. Apoi Trump a depus jurământul, devenind, la mijlocul lui ianuarie, președintele Statelor Unite. Evenimentele s-au derulat repede după aceea.

În februarie, procurorul general (Sally Yates) informează Casa Albă că e o problemă cu Michael Flynn (consilierul pe probleme de securitate) care ar putea fi șantajat de ruși. Imediat după aceea, Yates este demisă, dar din alte motive (legate de ignorarea ordinului executiv privind emigrația). Flynn a demisionat totuși, dar mult mai târziu, după 18 zile de la informarea Casei Albe. Informația privind avertismentul lui Yates nu a ieșit la iveală atunci, ci mai târziu.

Aflăm acum că în perioada în care a fost concediată Yates, Donald Trump ar fi avut o întâlnire între patru ochi cu șeful FBI (James Comey) căruia nu numai că i-ar fi cerut să-l lase în pace pe Flynn, dar i-a sugerat chiar să-i aresteze pe reporterii care publică informații scurse de la Casa Albă. Totuși, nici Comey nu a făcut publice atunci aceste informații, dar nici nu a oprit investigația privind legăturile cu rușii ale apropiaților lui Donald Trump.

Pe la jumătatea lunii martie, o comisie parlamentară a început investigarea implicării rușilor în alegerile din SUA, cu audieri publice de mare impact în SUA, dar și în lume. Urmează, cronologic și, aparent, fără legătură, atacul chimic din Siria, pe 4 aprilie, iar apoi, pe 7 aprilie, răspunsul americanilor, ferm, punctual, asupra unei baze în care se aflau și ruși, dar fără ca rușii să fie atinși, fiind informați în prealabil asupra atacului. Pe moment, atenția e divertată de la scandalul implicării rușilor în alegeri. Trump crește, datorită fermității răspunsului, în ochii opiniei publice. E neclar și azi cum putea Assad să lanseze un atac chimic dintr-o bază în care erau și militari ruși.

Dar subcomisia de investigații insistă, pe 8 mai sunt audiați Yates și James Clapper (fostul șef al comunității de informații al SUA) iar ecourile acestor mărturii (din care reiese destul de clar nu numai interesul rușilor de a-l avea pe Trump președintele SUA, dar și partea cu demiterea lui Yates, imediat după ce a informat Casa Albă despre problemele lui Flynn) țin agenda publică din SUA. Pentru a fi acoperite imediat de o altă acțiune explozivă a lui Donald Trump – demiterea șefului FBI, chiar a doua zi. Demiterea șefului FBI este ceva foarte neobișnuit în SUA. Urmează o întânire între Trump și Lavrov (ministrul de externe al Rusiei), plus ambasadorul rus la Washington, exact cel cu care e suspectat Flynn că a avut prea multe legături.

Ieri s-a aflat că Trump le-a dat rușilor informații clasificate privind intențiile ISIS (aflate, se spune, de la israelieni, dar asta poate fi o intoxicare indusă de serviciile secrete americane pentru a acoperi adevărata sursă, într-o încercare de a mai repara ceva). Și, taman când toată lumea comenta despre Blabbergate (de la trăncănitor, bârfitor), a ieșit la iveală notița (memo) lui Comey, fostul șef al FBI, care pe 14 martie (deci exact în perioada în care procurorul general informa Casa Albă despre problemele lui Flynn și era concediată) scria că președintele i-a cerut să oprească investigarea lui Flynn.

Cam asta e povestea, așezată într-o ordine cât de cât logică și cronologică, pentru a putea fi înțeleasă de publicul din România, presupunând că acesta nu urmărește la zi scandalul Trump-Rusia. Ar trebui să-l urmărească. Pentru că din ce în ce mai multe informații dintre cele apărute în toamnă și au fost catalogate atunci de Casa Albă ca fake news, capătă consitență. Acum, cel mai discutat subiect în America este suspendarea lui Trump. Procesul de suspendare, deși poate fi bazat pe aproximativ aceleași acuzații ca cele descrise și în Constituția României, este mai greoi și mai de durată în Statele Unite.

Dar să revenim la presupunerea de la început, aceea că Putin ar avea totuși o modalitate de presiune (șantaj?) asupra lui Donald Trump. Asta nu înseamnă că l-ar folosi oricând, ca pe o slugă, nu? Ar fi suficient să-l poată folosi în momente cheie, cum ar fi de exemplu provocarea unei țări NATO, în care America ar fi suficient să se abțină, iar Alianța s-ar desființa de facto. Ce credeți că ar fi în stare să facă Putin pentru a-și credibiliza și salva acest instrument numit Președintele SUA, presupunând că îl are? Nu o suspendare a lui Donald Trump mă îngrijorează, ci cam ce ar putea face rușii ca să împiedice asta.

NOTĂ. Am observat că în România conceptul de fake news este folosit într-un sens greșit. Fake news nu înseamnă știri false pur și simplu, ci știri falsificate (chiar și prin scoaterea din context) cu intenția de a manipula. O greșeală de documentare sau o greșeală, în general, nu reprezintă Fake News. În fapt, prezentarea conceptului de Fake News ca fiind știri false, pur și simplu, este un fake news în sine.