Keep calm, dar nu cedăm! Va începe eliberarea supapelor…

Moise Guran

Dintr-un motiv greu de explicat și de înțeles, ordonanța care a modificat Codul Penal a intrat în vigoare dar fără a afecta încă și Codul Penal. Doar pe cel de Procedură. Asta pentru că într-un mod foarte misterios, de care ministrul Justiției nu vorbește și e posibil să nici nu fi înțeles mare lucru, la finalul ordonanței s-a strecurat un articol care spune că modificările intră în vigoare în zece zile de la publicare. Altfel spus, începând de miercuri dimineață, la ora două, de la momentul în care totul părea pierdut, a început să ticăie un nou count-down. Ce facem în astea zece zile și la ce trebuie să ne așteptăm?

Consiliul Superior al Magistraturii și Președintele României au făcut ceea ce era de așteptat să facă – constatarea unui conflict între puterile statului și sesizarea Curții Constituționale. Avocatul Poporului, dar și ministerul Justiției și Guvernul au făcut și ei ceea ce ne așteptam să facă … merg înainte cu tupeu, susținând absurd că e normal ca furtul din banii publici, săvârșit cu intenție și prin încălcarea legii, trebuie dezincriminat penal și redus la o sancțiune administrativă.

Această a doua tabără, stă strâns unită în jurul liderului-autor moral al dezincriminării, părând că este insensibilă la presiunea publică. Fals! Le tremură genunchii, iar de acum ne putem aștepta la eliberarea unor supape de presiune. Vi le înșir pe rând, fără pretenția de a putea anticipa foarte multe din ceea ce urmează să se întâmple, căci ceea ce trăim acum în România este nemaivăzut.

În primul rând, trebuie să vă mărturisesc că, în calitate de participant la toate cele patru proteste de la București din 18 ianuarie și până acum, am simțit de fiecare dată o creștere a nervozității, explicabilă, până la un punct, de obstinația guvernanților de a ignora semnalele din societate. Și totuși, sunt convins, nu ignoră nimeni nimic, această atitudine are doar rostul de a descuraja mulțimea, de a o face să creadă că nu poate schimba nimic, că totul e pierdut și că lupta trebuie abandonată. Cum însă protestele nu par a scădea în intensitate, ba din contră, ne putem aștepta la următoarele situații, gândite mai degrabă să ofere o satisfacție care să diverteze, să îndepărteze scopul acestora:

  1. O demisie a lui Victor Ciorbea, din funcția de Avocat al Poporului… Nu rezolvă nimic. Nu atâta timp cât unul dintre adjuncții care-i va lua locul, interimar, va face fix ceea ce face și Ciorbea. Adică nimic. În acest moment domnul Victor Ciorbea comite exact infracțiunea de Abuz în Serviciu, aflată încă în vigoare.
  2. O demisie a minstrului Justiției… poate da unele satisfacții mulțimii, dar nu rezolvă câtuși de puțin situația. Iordache e un nimeni.
  3. În final, poate fi eliberată și supapa cea mare, aia de i-au dat drumul și după Colectiv – o demisie a Guvernului. Nici aceasta nu rezolvă situația, nu atâta timp cât ordonanțele nu sunt retrase. Poate că lumea ar fi satisfăcută de o astfel de demisie, dar Grindeanu ar rămâne oricum interimar până la formarea unui nou guvern, cu singura diferență că un guvern interimar nu poate emite acte de legiferare ci doar de administrare, deci nici ordonanța de modificare a codului penal chiar n-ar mai putea-o abroga sau retrage, nici dacă ar vrea.
  4. Nu așteptați prea multe de la Curtea Constituțională. Deși e prezentată ca ultima baricadă a democrației, am mari dubii că personajele de acolo sunt din altă specie decât Ciorbea sau Iordache.

Așadar orice ați afla, auzi, despre un astfel de posibil eveniment, nu uitați că nici răsturnarea guvernării, nici demisia unuia sau altuia, nu schimbă și nu oprește counterul de zece zile, care ticăie din momentul în care ordonanța a apărut în Monitorul Oficial.

Scopul protestelor trebuie să rămână retragerea ordonanței, nu altceva! Sau, oricum, nu altceva, până la retragerea ordonanței.

Presiunea publică este esențială și este singura care funcționează.
Dar! Mare atenție! Nu vă luați după creierele mai fierbinți de prin piață sau de pe la televizor, care spun că n-am reușit nimic protestând pașnic. Dacă protestele n-ar fi fost pașnice, n-ar fi venit niciodată atâtea zeci de mii de oameeni. Majoritatea sunt familiști, corporatiști, studenți, oameni care n-au nimic în legătură cu violența și care vor pleca la primele semne de acest fel. Printre cei care spun că n-am făcut nimic protestând pașnic, unii poate exact asta vor, să fim mai puțini.

Dacă vi se pare că n-am făcut nimic cu aceste proteste pașnice analizați mai atent momentul – Punctul culminant al acestor zile a fost depășit, ordonanța a fost dată noaptea, pe hoțește, dar Codul Penal încă n-a fost modificat. De acum nu mai suntem eu, Guran, tu Popescu, el Georgescu, gândindu-ne amar, fiecare pentru el, că nu ne place ce se întâmplă în țara noastră. Strada este acum o unitate de conștiințe și de acțiune, facem ceea ce face o națiune, nu o populație! Iar o națiune poate multe. Civilizația, protestul pașnic, democratic, iar nu reacția violentă, brutală, toate astea fac și ele parte din România pe care le-o cerem guvernanților și pe care le reproșăm că o amenință. Democrația se apără înn aceste zile iar noi facem parte din ea.