Minciuna nu învinge niciodată. Nu definitiv!
Moise Guran
Nu o să comentez exitpollurile pentru că nu cred în ele. Când va fi clar rezultatul, atunci mai vorbim despre asta. Ceea ce vreau să exprim acum este furia acumulată după această campanie electorală, o explozie de minciună, fals, farsă abjectă, dusă până la grotesc. A funcționat pe mai multe planuri, studiate, aproape științific, fără ca jurnalismul, în general, fără ca adevărul până la urmă, să poată ajunge la cei care în final i-au căzut victime. Fără Adevăr nu există democrație. Iar jobul nostru, al jurnaliștilor, ăsta este în final – să apărăm societatea de minciună. Acest text este pentru cei care, acum un an, au vrut să schimbe această țară, iar acum sunt deznădăjduiți.
Trec peste prostiile partidelor de dreapta, care au fost mai tentate să supraliciteze cumva populismul ofertelor de stânga, decât să facă o ofertă fermă, neechivocă, pentru alegătorii de dreapta. Asta a contat mai puțin, în final. Ceea ce a contat cel mai mult a fost diversiunea naționalist-populist-soroșistă. În esență ea s-a desfășurat la fel ca celebrul “Nu ne vindem țara” de acum 25 de ani, alimentând spaime, jongând apoi cu ele, transformându-le în ură pentru unii, în îndoială și demobilizare pentru alții.
Cartea cheie jucată de PSD în această campanie a fost aparent, cea a pensiilor și salariilor. Aceasta a mobilizat electoratul propriu, ceea ce e firesc, dar până la un punct. Că PSD a croșetat destul de profesionist în comunicare o aparență de program cu accente de dreapta pentru a împacheta această miniciună, e una. Faptul că doar eu și încă vreo doi am scris despre asta, e altă problemă. Analiștii băncilor, patronii, toți cei care înțelegeau, au preferat să tacă și, eventual, să ia poziții long pe euro/leu. În zilele sau săptămânile următoare vor face profit pe populismul PSD.
Dar n-a fost doar asta. Momeala socială a pensiilor și salariilor mărite a jucat un prim rol de diversiune, de abatere a atenției, de la principala problemă a PSD – corupția. N-a prea mai fost vorba în această campanie despre nefireasca situație în care acest partid este condus de un condamnat, este? Nu și-a mai pus nimeni problema că nu suntem Burkina Faso, nu? Nu, că vorbeam de salarii și pensii. Dar n-a fost doar asta!
Concomitent cu abaterea atenției de la problema corupției liderilor PSD, a fost creată și diversiunea Kovesi. Aparent fără legătură cu liderii PSD, trei televiziuni de știri (telespectatori captivi, electorat vârstnic, fără acces la internet) au reîncălzit ciorba plagiatului tezei de doctorat al șefei DNA, cu efect indirect dar consecutiv temei sociale a majorării salariilor, dar cu un efect mai puternic demobilizator al electoratului advers PSD. Implicarea unei aripi a PSD, să-i zicem Ghiță-Ponta-Vasilescu, în această diversiune a atins paroxismul în unele situații, Sebastian Ghiță inventând pur și simplu lucruri, preluate neprofesionist de televiziuni (toate, nu doar cele trei) fără nicio intervenție a CNA. De altfel, această instituție se poate și desființa. Și, încă o dată, n-a fost doar asta.
Probabil că acest mise-en-place n-ar fi fost suficient dacă n-ar fi fost montată și implicată tema fundamentală, cea a xenofobiei, menită să decredibilizeze de la speranța de mai bine legată de UE și până la nevoia de a avea o clasă politică nouă, ilustrată în special de USR și de Cioloș. Să-i spunem diversiunea Julien-Soros. Deși preluată tactic pe televiziuni încă de acum mai bine de șase luni prin montarea unor burtiere cu o listă de cuvinte cheie în care termenul tehnocrat apărea în context negativ legat de pensii și salarii, cel mai des fără nicio legătură, această temă s-a adresat în special acelei părți din internet care nu are o minimă educație dar folosește rețelele de socializare, fără să știe exact ce folosește. Sunt oameni care pur și simplu nu pot înțelege faptul că pe un site poate fi scrisă o minciună sfruntată. Am explicat în mai multe articole (și nu numai eu) cum funcționează aceste intoxicații. E un val, nu ni se întâmplă numai nouă. Așa a câștigat și Trump în America, iar acolo măcar presa main-stream s-a poziționat corect, chiar dacă în final a fost învinsă. Presa noastră a preluat cu ticăloșie aceste montaje, apogeul fiind atins vineri, odată cu difuzarea filmulețului Anonymus pe RTV.
A fost un moment șocant inclusiv pentru mine însumi. Mi-am dat seama că foarte curând vom fi pierduți ca societate sănătoasă la cap (și am luat și decizii, dar o să vă spun la final).
În fapt sensul diversiunii Julien-Soros, a fost trezirea unui instinct fundamental. Spaima de moarte este cea care determină spaima de necunoscut, aceasta implică spaima de ce e străin și poate aluneca în anumite situații (în cele în care individul are o instrucție slabă și nu are deprinderea curiozității, cel puțin) în spaimă de nou. Cioloș era ceva nou pentru România. Era chiar acea schimbare pe care o elită (nu foarte numeroasă) a cerut-o după Colectiv. Emulată firesc împotriva corupției ce a dus în mod evident la acea tregedie, emoția a fost întoarsă cu o teorie conspiraționistă ce proclamă faptul că incendiul a fost planificat de un anume Soros, ca să îl aducă pe Cioloș la conducerea României. Îți vine să crezi așa ceva dacă ești sănătos la cap? Nu. Dar hei! suntem nația care în 2012 i-a dat 15% lui Dan Diaconescu, care, deși inventa rahaturi de acest fel fără să respire, nici măcar nu avea știința viralizării lor pe internet, sau măcar pe cea a persistenței credibile pe televiziune.
Și, din nou, nimeni nu a reacționat, nimeni nu a pus măcar în discuție, nimeni nu a putut lupta cu o fantomă (Soros) care decredibiliza un domn decent, fără girofar și fără ifose, care în mod real merge la clasa a II-a cu avionul și făcea asta și pe vremea când era comisar european.
Aflată față în față cu altceva, chiar cu perspectiva unei meritocrații care este ea însăși ceva de speriat pentru o parte importantă a populației, România a reacționat respingând un nou pe care nu-l cunoștea, doar pentru că răul cu care era deja obișnuită, poate, eventual, să o mai păcălească o dată cu creșterile de pensii și salarii.
Știam de mai bine de un an că vom ajunge aici, dar vinerea asta mi-am dat seama că deja e foarte târziu. Televiziunea mintea reflex, internetul este invadat de minciună studiată, sau sufocat de clickbait, într-un adevărat bombardament informațional care-ți amestecă puținele anchete jurnalistice cu poze cu fete goale, informații utile cu informații umflate, conspirații cu extratereștri cu soroșisme și secrete geto-dace amenințate de homosexuali. O nebunie. Vineri am luat decizia să lansez imediat Aplicația Biziday. Funcționează deja de o lună, într-un grup restrâns de testeri, de aproximativ 300 de persoane. Nu e chiar gata. Mai aveam ceva de făcut, dar o vom îmbunătăți pe parcurs. Revin mâine, după ce le pun pe toate la punct, cu detaliile lansării. Ceea ce vă pot spune cu certitudine, este că am gândit o aplicație care să separe miniciuna de adevăr. Indiferent de scorul acestor alegeri, Minciuna este doar o pauză a Adevărului. Adevărul nu poate fi învins.
