20.589 afișări

Birocrația Bucureștilor și milioanele ei…

victor marinVictor Marin

Bucureștiul este un oraș frumos, cu parcuri multe (mă rog, nu chiar așa de multe) pe care Primăria le păzește. Nu direct, ci cu firme de bodyguarzi, angajate de către Administrația Parcurilor, în urma unor licitații. Paza parcurilor reprezintă aproape 40% din bugetul acestei administrații care, așa cum veți vedea, e unul uriaș. El nu se duce integral pe flori și băncuțe, cum spun oamenii răi, ci și pe agentsi care să le păzească pe acestea. Ceea ce ar fi normal, până la un punct… ei punctul ăla este lovitura de începere a unei licitații pe bani mulți. Pentru o autoritate publică o licitație e ca o serbare de final de an. Atâta doar că licitațiile nu se fac în fiecare an, unele se fac pe doi, altele pe un mandat întreg sau la finalul unui mandat, pentru următorul care vine. Ceea ce justifică uneori premiul cu coroniță. Cu cât licitația e mai mare, cu atât poate fi și premiul.

parc panoramic

Pentru paza parcurilor în 2017 și 2018 Administrația Lacuri Parcuri și Agrement (ALPAB) și-a propus să facă licitația în iulie anul acesta, la încrucișarea mandatelor, pe când toată lumea era încă surescitată de alegerile locale. Desigur, caietul de sarcini și documentația s-a făcut în lunile anterioare, când lumea tot înfierbântată de alegeri era, deci s-ar putea ca unele aspecte să fi scăpat firesc. Sau poate nu…

Cum ascunzi o licitație uriașă…

Prin luna mai, toată lumea știa că guvernul vrea să oblige autoritățile să nu mai cumpere nimic fără să treacă prin SEAP, sistemul electronic de achiziții publice. Și într-adevăr, pe 19 mai guvernul adoptă o hotărâre în acest sens, dar, ghinion, Administrația Parcurilor apucase să aprobe pe 17 mai un caiet de sarcini ce prevedea modul în care va fi licitată paza parcurilor din București.

Și deși pe 23 mai apare în Monitorul Oficial hotărârea de guvern ce obligă autoritățile să publice pe SEAP anunțul de licitație, pe 23 iunie ALPAB alege să publice doar în Ziarul Național un anunț de mică publicitate. Nu pe SEAP, dar nici pe site-ul ALPAB, nici pe cel al Primăriei, ci doar un anunț de mică publicitate pentru un contract de 5 milioane de euro, într-unul dintre puținele cotidiene centrale despre care nu se știe sigur ce tiraj are pentru că nu este acreditat BRAT.

Caietul de sarcini, o operă ce conține deja numele câștigătorului. Metaforic, evident…

parc toneta pazaAdministrația Parcurilor a împărțit zonele verzi ale Bucureștilor în cinci loturi de păzit. A calculat că în total e nevoie de 185 de posturi de pază fixe dar e treaba firmei de pază cu câți oameni patrulează parcurile. Dar fiecare lot e cu specificul său, reflectat și în caietul de sarcini. De exemplu în cel mai mare lot, care cuprinde și Parcul Herăstrău și pentru care Primăria plătește cel puțin o treime din suma totală, caietul de sarcini pune niște condiții foarte ciudate – nu numai că firma de pază trebuie să aibă patrule canine, dar și ambulanțe, dar interzice și asocierea între mai multe firme, de exemplu, una cu câini și alta cu ambulanțe.
Același caiet de sarcini mai spune pentru a participa la licitație, firmele trebuie să demonstreze că între 2013 și 2015 au avut cel mult trei contracte care împreună, au valorat măcar un milion de lei.

Este aceasta o modalitate de a desena un caiet de sarcini cu dedicație?

De fapt în București există o singură firmă care îndeplinește condițiile, dar nu asta contează… Oricum, Elena Calistu, expert în finanțe publice la organizația Funky Citizens descrie mai plastic modalitatea…

elena calistru

Cel mai important este, desigur, tariful

Desigur, nimeni nu desenează caiete de sarcini cu dedicație dacă nu are în vedere niște bani pe undeva, nu?
În caietul de sarcini pentru licitarea loturilor de pază din parcurile Capitalei se vorbește despre un tarif minim de 13,6 lei pe oră fără TVA pentru fiecare post din cele 185. Mai mare se poate, mai mic nu. Depinde câte oferte sunt. Deci cu cât mai puține oferte, cu atât tariful are șanse să crească.

Ciudat este faptul că pentru un astfel de contract en-gros (de fapt acesta este cel mai mare contract public sau privat de pază din România) te-ai aștepta la un tarif mai mic, nu la unul mai mare decât media pieței.

Dacă ar fi intrat pe site-urile firmelor de pază din București ALPAB ar fi putut achiziționa servicii mai ieftine cu 25% decât tariful minim oferit în uriașa licitație. De fapt acesta este mai scump cu 10% decât cel mai scump serviciu de pază pe care îl poți găsi, culmea, chiar la firmele care au păzit până acum parcurile din București. Cum au ajuns la acest tarif? Explică tot Elena Calistru

elena calistru

Și de ar fi doar atât… De fapt Adminisrația Parcurilor a conceput un model de contract care seamănă cumva cu cel al Autostrăzii Bechtel… tariful poate crește, prin negociere directă, în cazul în care crește salariul minim pe economie. Ca o curiozitate, în ultimul an și jumătate acesta a crescut cu aproape 30%.

Intervenția autorităților a complicat și mai mult lucrurile.

Nouă firme de pază au aflat de licitația organizată atât de discret de Primăria Capitalei prin Administrația Parcurilor. Două au fost descalificate și au contestat procedura. Din cele șapte rămase în licitația care s-a desfășurat la 1 iulie 2016, patru au fost desemnate câștigătoare, deci una dintre ele are cel puțin două loturi, cu șanse mari de a obține aproape două milioane de euro din cele cinci puse la bătaie.

Primăria Capitalei nu a putut oferi aceste informații, invocând faptul că Administrația Parcurilor nu le-a comunicat.

Una dintre firmele descalificate a făcut contestație la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor. Motivul descalificării fusese acela că paginile ofertei nu erau numerotate. Bineînțeles că CNSC a admis contestația și a anulat licitația. Primăria Capitalei (schimbată între timp) e de acord, licitația trebuie reluată. Dar o altă firmă, dintre cele câștigătoare contestă și ea decizia Primăriei pe unul din loturi, așa că CNSC decide până la urmă reluarea licitației pe două dintre cele cinci loturi. Primăria Capitalei vrea să le reia pe toate cinci. Doar așa, ca să vedeți cât de ciudate sunt legile de achiziții în România, deși Consiliul Contestațiilor constată și scrie negru pe alb că licitația s-a desfășurat pe o procedură abrogată, nu poate anula decât licitațiile pe cele două loturi contestate.

cnsc București, o bătaie de joc pe banii tuturor.

Până în 2010, parcurile capitalei erau păzite de Poliția Locală. Soluția licitării unor firme de pază a apărut după ce instituțiile publice au trecut prin restructurările semnificative din perioada de criză.
În ultimii 5 ani, toate controalele făcute de Agenția Națională pentru Achiziții Publice au scos la iveală probleme grave la Administrația Parcurilor din București. Frecvent contractele mai mari sunt sparte în mai multe contracte mici pentru a putea negocia direct, fără licitație.
De exemplu în mai 2012, tot înainte de schimbarea primarilor, această Administrație a organizat trei achiziții diferite, una pentru “motocositoare rotative”, alta pentru “motocositoare tuns gazon” și o a treia pentru “trimere”. În fapt, e vorba de același produs, dar cu nume diferite, pentru care Administrația Parcurilor a semnat trei contracte de achiziție în aceeași zi. Evident, cu aceeași firmă.

Bugetul anual al Administrației Lacuri Parcuri și Agrement din București este de 65 de milioane de lei. Bugetul pentru Educație al județului Teleorman este de patru ori mai mic. Practic Bucureștiul intenționează să cheltuiască de anul viitor cu paza parcurilor din București cât județele Teleorman și Vaslui, la un loc. În altă ordine de idei, dacă tarifele n-ar mai fi umflate cu 40-50% prin caiete de sarcini cu dedicație și renegocieri ulterioare, noi bucureștenii am cheltui pe paza parcurilor doar cât dă tot județul Teleorman pentru Educația copiilor și am economisi bani cât să putem dubla cheltuiala cu Educația din județul Vaslui. Că nu umblă peste tot câinii cu milioane de euro în coadă, ca la București.