Umilirea publică a Codruței Kovesi se face, clar, după un Media Plan

Moise Guran

Vorbesc zilele trecute cu mama la telefon, ce mai faceți, ce mai facem, pălăvrăgim chestii, în fine, la un moment dat o întreb… v-ați hotărât? vă duceți la vot? La care mama se oprește brusc din pălăvrăgeală, își schimbă vocea și mă întreabă afectată… tu ce zici, a plagiat Codruța? Care Codruța, întreb, înțelegând totuși dar parcă nevenindu-mi să cred că mama e așa familiară cu șefa DNA… cum care? Păi, zic, stai că nu înțeleg, ce legătură are? Kovesi nu candidează, din câte știu, eu te-am întrebat dacă vă duceți la vot tu cu tata… Noi nu știm ce să mai credem, zice, și parcă nu ne-am mai duce la vot…

De câteva săptămâni, pe televiziuni se desfășoară un film absurd, unul fără subiect și fără predicat, halucinant pe alocuri, cabotin uneori până la indecență. Ghiță, Tăriceanu, Ponta, Băsescu, oameni care ani de zile s-au urât și s-au caftit free for all, au acum un punct comun de luptă, își dau pase la întâlnire, centrări, trag toți la o poartă neapărată de nimeni, pentru că niciun om decent din țara asta nu se pronunță pe o lucrarea de doctorat, dacă nu este cumva un om de specialitate.

Cum să îi spun eu mamei mele că a plagiat sau nu Kovesi, când eu nu am ținut în viața mea în mână o teză de doctorat? Dar n-am pus sentințe de acest fel niciodată, nici la Ponta sau la altcineva.

Ceea ce pot recunoaște însă destul de ușor zic eu, e un media-plan, adică un orar de difuzare, așa cum fac publicitarii pentru reclame.

Cam asta se întâmplă acum pe tv cu DNA-ul și cu Codruța Kovesi, o reclamă negativă care se repetă planificat, după o schemă, în care nici protagoniștii nu sunt atât de deștepți încât să păcălească chiar pe toată lumea, nici televiziunile care îi difuzează nu sunt atât de naive încât să nu știe că povestea asta cu Kovesi e o ciorbă lungă, trasă și întinsă la infinit până când nu va mai conta adevărul, că lumea tot va rămâne cu impresia că e ceva putred în DNA.

Ceea ce mai știm cu certitudine este faptul că acțiunea a fost lansată (sau relansată) exact în momentul în care DNA-ul încearca să desecretizeze niște informatori care au luat banii statului printr-un serviciu secret – DIPI. Câți bani și pentru cine? Asta nu mai știm, în continuare secretul e bine păzit, chiar dacă ministrul de Interne a fost schimbat.

Nu intru pe tărâmul speculațiilor de acest fel că n-are sens, iar cei care fac supoziții pe chestia asta cu serviciile secrete sunt la fel de indecenți ca și cei care se pronunță pe plagiate.

Codruța Kovesi a fost procuror general timp de șase ani, înainte de a deveni șefa DNA în 2012, ceea ce înseamnă că timp de șase ani a avizat toate mandatele de siguranță națională, deci, teoretic, știe ce au lucrat toate serviciile secrete din România într-un lung interval de timp. Imediat după aceea, DNA-ul a avut succese impresionante care chiar au ridicat la cer popularitatea și a DNA-ului dar și a doamnei Kovesi personal. S-a folosit Kovesi de informațiile pe care le avea pentru a ajuta procurorii DNA să facă mai multe corelații și să adune probe în dosarele de mare corupție? Habar nu am. Dar ceea ce se întâmplă acum nu poate fi doar o masonerie de asta infracțională. Nici Ghiță, nici Ponta, nici chiar Traian Băsescu nu au zis nici pâs despre lucrarea de doctorat a doamnei Kovesi nici la primul, nici la al doilea sau la al treilea dosar, ba uite, Ghiță s-a hotărât să inventeze bufniței și alte bazaconii abia după al cincilea dosar în care e inculpat, coincidență evident, imediat după ce DNA-ul a început să amenințe modul de lucru cu banii secreți ai statului.

Mai știm că două contracte (dintre care unul cu link la SRI) de compromitere a doamnei Kovesi cu o firmă de spioni privați au eșuat, dar compromiterea, uite, se petrece totuși după un media-plan elaborat, chiar dacă unele știri băgate în heavy rotation la tv se bazează probabil pe imaginația golănesc-creativă a lui Sebastian Ghiță.

Totuși, nu cred că scopul acestui complex proces de compromitere a doamnei Kovesi în ochii mamei mele și a altor penisonari din România este unul electoral, deși e clar că anumiți actori (Băsescu sau Ponta de exemplu) au și asta în plan. Nu mama o poate da jos pe Kovesi de la șefia DNA dar, paradoxal, doar mama (extrapolată în relația dintre mentalul colectiv și personificarea DNA-ului prin Kovesi) o poate apăra.

Altfel spus, în ciuda unei presiuni disperate, nu jobul la DNA al doamnei Kovesi e în pericol, deși e clar că aceasta este un adversar de un calibru foarte mare pentru serviciile secrete pe care și le-a pus rău de tot în cap.

E posibil ca ieșirea recentă și aparent necugetată a domnului Tăriceanu să fie cheia… Îndemnând practic parlamentarii să ignore cererile DNA, Tăriceanu amorsează un conflict constituțional pe care nu văd cum l-ar putea media nici președintele Iohannis… Nimeni n-a mai dus până acum sfidarea Constituției atât de departe, pe față, în Parlament, parcă am fi dracului în epoca lui Cromwell, retardați cu 400 de ani față de englezi. Cum se poate ieși dintr-o situație ca asta nu știu, dar nu exclud amputarea unor legi, în faza următoare , vizând în final scoaterea dinților DNA.

După patru ani în care au tot încercat asta și de fiecare dată tot opinia publică i-a împiedicat, de această dată acțiunea a fost precedată, mai deștept și mai pervers, de o acțiune de discreditare, de un tir la baza de susținere a DNA. Să vedem ce rezultă!