46.709 afișări

Băi, mai terminați cu bluf-urile!

de Moise Guran

Ați observat poate o oarecare agitație în lumea politică, dar nu imediat ce imunitatea lui Gabriel Oprea a rămas intactă, ci după ce rețelele sociale s-au învolburat atât de tare încât protestele organizate împotriva acestor fapte ale aleșilor noștri au ajuns la știri. Mai întâi cineva i-o fi suflat la ureche lui Gabriel Oprea că trebuie să demisioneze din Senat ca să se mai desumfle supapa socială, iar pentru că nimeni nu l-a crezut, mai întâi PNL iar apoi și PSD au decis să o dreagă printr-o reluare a votului din Senat. Lucrurile se repetă oarecum identic ca și după tragedia din Colectiv, la vremea respectivă, dacă vă mai amintiți, eu v-am explicat că sunt adevărați specialiști în inginerie socială ce manipulează astfel de supape așa încât oala cu presiune a străzii să nu explodeze. Niciodată însă o supapă nu este eliberată înainte de vreme, căci dacă nu eliberează presiune, atunci ea nu își mai face efectul de supapă. Acum, eu vreau să vă fac câteva precizări de ordin tehnic.

oprea girofar

Demisia unui parlamentar duce la înlăturarea imunității parlamentare. În cazul lui Oprea vorbim de fapte săvârșite în calitate de ministru iar nu de parlamentar. Chiar dacă în cazul miniștrilor care sunt și parlamentari ridicarea imunității o fac parlamentarii, demisia din Parlament a domnului Oprea nu îi înlătură imunitatea de ministru. După ce un ministru, fost sau actual, renunță sau pierde calitatea de parlamentar, procuror general poate cere Președintelui Țării aprobare pentru începerea cercetării. Deși este evident că Iohannis ar aproba o astfel de cerere, problema este că după ce Senatul s-a pronunțat asupra ei Procurorul General nu o mai poate cere încă o dată decât dacă apar noi probe. În acest moment nu putem ști dacă DNA-ul a avut înțelepciunea de a păstra noi probe în cazul uciderii din culpă a polițistului Bogdan Gigină. Așadar declarațiile domnului Oprea potrivit cărora se gândește să renunțe la calitatea de parlamentar reprezintă un bluf.

Cât despre intenția liderilor PSD și PNL de a relua votul în Senat, în cazul absenței unei demisii, desigur, trebuie să observăm că reluarea votului nu are nici măcar o justificare formală. S-au mai văzut cazuri de reluare a votului, cazuri care au născut și controverse, dar presupunând faptul că votul a fost valid, și probabil că a fost, domnul Oprea poate contesta la Curtea Constituțională începerea urmăririi penale și are și mari șanse să câștige. Decizia 223, invocată deja, se referă la un caz de vot viciat.

decizia-ccrAșadar tot o linie moartă, una care nu face decât să mai amâne, atenție!, nu trimiterea în judecată a domnului Oprea, nu arestarea, reținerea sau altceva, ci simpla cercetare a acestuia.
Apropo de amânare, DNA putea desigur să decline cazul spre Parchetul General, fiind vorba de ucidere din culpă, iar nu de o faptă de corupție, chiar dacă uciderea din culpă a fost consecința unui abuz care da, este de competența DNA. Nu știu de ce au luat procurorii decizia să cerceteze acest caz, de care putea să și scape dar puteau să și-l și asume, cum au făcut, dar știu că dosarul morții polițistului Gigină a pornit de la Parchetul General, nu de la DNA. A fost declinat către DNA, iar dacă acum, după aproape un an, DNA l-ar fi trimis înapoi la Parchetul General, asta ar avut ca efect în primul rând amânarea sa cu încă vreo câteva luni, sau poate chiar cu încă un an.

Revenind la blufurile politice care reușesc tot mai des să enerveze societatea, să știți că problema de fond nu este nici chiar nesimțirea și aroganța unora dintre politicieni. Adevărata problemă este ridicarea lor la rang de lege. Așa numita lege a răspunderii ministeriale, cea după care se ascunde acum de Justiție domnul Oprea este de fapt o lege a protecției, nu a răspunderii, ea preluând din Constituție ceea ce legea fundamentală prevede despre răspunderea miniștrilor, doar pentru a învălui apoi în proceduri care mai de care această răspundere, astfel încât procurorilor să le fie chiar dificil să tragă la răspundere un ministru.

Sigur n-a fost asta părinților Constituției. Sigur n-au înțeles acum 25 de ani democrația în halul în care ea a ajuns azi. Sigur nu s-au gândit că Parlamentul poate deveni așa o cloacă anti-socială, iar legile votate acolo vor goli de conținut Constituția lăsând-o o altă formă fără fond. Fără respectarea drepturilor fundamentale, între care și dreptul la viață, Constituția este doar o broșurică ridicolă.