Licitaţii, preţuri şi manipulări
de Moise Guran
Încă suntem derutaţi cu toţii de uriaşa şarlatanie cu achiziţia de dezinfectanţi diluaţi, nu ştim exact unde am greşit şi nici ce ar trebui să facem mai departe. Suntem, cum s-ar zice, într-o dispoziţie perfectă pentru manipulări, iar eu astăzi tocmai o să vă descriu una.
Văd o oarecare isterie pe net împotriva achiziţiilor făcute în funcţie de cel mai mic preţ, desigur, după achiziţiile de dezinfectanţi de la Hexi Pharma. Manageri de spitale dar şi medici acreditează ideea că am ajuns să dezinfectăm sălile de operaţie din spitale cu apă chioară doar pentru că legea şi procedurile de achiziţie au obligat sistemul de sănătate să cumpere cel mai prost dezinfectant. Aceasta este o capcană, o săritură extremă din lac în puţ, aşa cum de multe ori în România am mai văzut.
La alte licitaţii s-au impus preţuri minime, sub care oferta este considerată neserioasă. Aşa a fost cazul, de exemplu, al uriaşei licitaţii de achiziţii de trenuri de metrou, unde o companie românească a fost descalificată, iar procurorii au dovedit ulterior că spaniolii câştigători nu făcuseră o ofertă mai scumpă pentru că aveau trenuri mai bune, ci pentru că nişte băieţi de la Metrorex se aranjaseră de o şpagă.
Revenind la mult dezbătutele achiziţii din sănătate, la Hexi nu criteriul preţului cel mai mic a fost cauza diluării dezinfectanţilor. Să nu cădem în această ieftină capcană! Mafia neprinsă la timp, tolerată sau chiar stimulată de amestecul politicului în orice, este cauza. Dacă nu găseau soluţia diluării pentru a nu putea concura nimeni la preţ, găseau o alta. Oricare alta. Sunt de exemplu cazuri în care Hexi n-a câştigat o licitaţie, probabil cineva a mers la pierdere ca să vadă spitalul diferenţa la dezinfectare, dar rezultatul a fost că tot Hexi a vândut spitalului respectiv pe atribuire directă, deşi licitaţia o câştigase altă firmă.
Caietele de sarcini, criteriile de calificare şi descalificare, preţul cel mai mic, sau un preţ minim pe care, dacă nu-l ceri, te descalifici ca fiind neserios, toate acestea sunt creaţii mai bune sau mai proaste în funcţie de cât de cinstit e cine le face sau cine le aplică. Acolo trebuie umblat, iar cimentarea unor idei preconcepute în opinia publică rămâne doar o manipulare ce va deschide, eventual, calea unor altfel de abuzuri, cum a fost cel de la Metrorex.
