O tragedie care a încurcat multe planuri penale. Nu pe ale lui Piedone

de Moise Guran

Poate fi o întâmplare, deşi eu nu cred în ea, dar Direcţia Naţională Anticorupţie a ales să dea drumul dosarului Colectiv către instanţă pe data de 5 mai 2016, exact în ziua în care Curtea Constituţională ar fi trebuit să ia în discuţie neconstituţionalitatea abuzului în serviciu, o infracţiune prevăzută în legea anti-corupţie pe care au fost deja condamnaţi oameni grei, cum ar fi Adrian Năstase sau Liviu Dragnea, şi pe care îşi aşteaptă sentinţele alţi oameni grei, nişte foşti ai statului român, aşa cum ar fi Gabriel Oprea, Elena Udrea, Radu Mazăre şi… aţi ghicit, un anume POPESCU CRISTIAN VICTOR PIEDONE.

13161165_10201901053123883_842133469_o

Procurorii DNA au stabilit că fostul primar al sectorului patru a comis două astfel de infracţiuni, nu una, o dată, autorizând Clubul Colectiv fără ca acesta să fi avut autorizaţia pentru securitate la incendiu şi, a doua oară, emiţând ilegal autorizaţia de alimentaţie publică pentru acelaşi club, dar pe o altă firmă. Procurorii au calculat că respectivele firme, aflate în spatele Clubului Colectiv, au evitat astfel cheltuieli de aproximativ 200 de mii de lei.

Ceea ce riscă fostul primar al sectorului patru al Capitalei este o pedeapsă cuprinsă între 3 ani şi 15 ani de puşcărie.

A luat Piedone şpagă pentru a emite aceste autorizaţii? Acest lucru procurorii nu par a-l putea dovedi, dar, aşa cum spuneam, în lumea complexă de azi, flagrantul cu banii în mână este tot mai rar, pentru că pur şi simplu banii nu se mai dau în mână. Cu excepţia unor Cherecheş sau Oprescu, mai nimeni nu mai este atât de prost.

Sigur că ne putem întreba de ce Piedone a făcut un hatâr de 200 de mii de lei, deci cam 50 de mii de euro, patronilor de la Colectiv… De om bun ce era? De neglijent? Sau pentru că 20% din 50 de mii reprezintă totuşi o cheltuială mai mică? Aceste întrebări vor rămâne probabil fără un răspuns cert.

Dar hai să sucim lucrurile, să ne imaginăm că DNA-ul era atât de eficient încât ar fi reuşit să îl prindă pe Piedone sau pe funcţionarii de la primărie într-un flagrant de mită în ianuarie 2015, atunci când au dat autorizaţiile respective, înainte ca tragedia din Colectiv să fi avut loc… Ce-ar fi zis sutele de mii de fani ai lui Piedone? Dar ce a făcut dom’le? A dat autorizaţii… Hai dom’le…. Cât să-i dai pedeapsă pentru asta? Mai mult de trei cu suspendare? E inuman! Vorbim de Piedone, cel care a făcut parcul ăla frumos pentru pensionari! Nu și-ar fi pus nimeni problema că o șpagă luată pentru o autorizație poate provoca atâția morți. Că așa suntem noi, iertători cu corupții. Au pedepse mici, nici judecătorilor nu li se mai pare mare brânză un abuz, iar lumea uită repede.

Acum, când procurorii nu pot dovedi şpaga, dar au documentat abuzul, vă spun din nou, orice şpagă se închide pe un abuz. Pentru că nimeni nu face o şpagă ca să obţină ceva ce e legal, ci ca să obţină ceva ilegal.

Chiar după tot ce s-a întâmplat la Colectiv, chiar după toată furia şi presiunea publică, mi se pare mie că judecătorilor tot le va fi greu să îi dea lui Piedone o pedeapsă mai mare de zece ani de închisoare. Este posibil ca prin 2020 să fie liber pentru bună purtare şi, eventual, nişte cărţi scrise. Lumea va uita totul până atunci, dar, mai grav, uite, mi se pare mie că cineva speră ca lumea să uite totul până la sfârşitul acestei luni.

Introdusă pe ordinea de zi a Curţii Constituţionale mult mai repede decât ar fi fost normal, dezbaterea privind abuzul în serviciu a fost amânată pentru data de 24 mai. Aşa cum vă spuneam, interesele sunt mult mai mari decât scăparea inculpatului de acum, POPESCU CRISTIAN VICTOR PIEDONE.

De fapt, povestea asta cu Piedone pare să încurce nişte jocuri gata făcute, o conspiraţie a penalilor din politică ce vor să facă scăpată cam jumătate din tot ce a prins până acum DNA-ul, ba chiar să-i reabiliteze şi pe cei definitiv condamnaţi de Justiţie, aşa cum este cazul lui Liviu Dragnea. Acum se tem cu toţii că le sare lumea în cap, pentru că, necunoscute sunt căile Domnului, odată produsă, tragedia de la Colectiv dă o altă dimensiune faptelor lor, dă o altă stare de veghe nervilor şi, mai ales, memoriei noastre.