Tehnocrații nu sunt în campanie, nu?

de Moise Guran

Când am auzit la noi la radio despre salariile cvasi-occidentale de la Spitalul Judeţean de la Suceava, am crezut că suntem de 1 aprilie… Am verificat încă o dată informaţiile şi ele s-au confirmat… Sistemul permite într-adevăr salarii mai mari, o diferenţiere a lor în funcţie de performanţe şi, evident, de resursele economisite din achiziţii decente, mai fără şpăgi aşa. Problema este că aşa ne-am obişnuit, cu un sistem birocratic ce-i menţine pe toţi bugetarii într-o mediocritate din asta fals egalitaristă, încât şi dacă sistemul începe să se dezintegreze de la sine, nouă ni se va părea că e mai rău fără el.

12970470_10201803333800961_1500470886_o

Aparent fără legătură cu spitalul judeţean de la Suceava, guvernatorul BNR a transmis o serie de avertismente de risc pentru societatea românească. În păsăreasca diplomatică, Isărescu a numit cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar ca fiind un risc sever. Adică dacă parlamentarii n-au altă treabă decât să voteze legi prin care dau bani populaţiei, din bănci sau de la buget, în mod evident va crăpa ceva urât de tot în România.

În acelaşi timp şi tot fără o legătură aparentă, guvernul Cioloş se străduieşte să cadă de acord asupra unei legi care să reformeze administraţia publică pe criterii de performanţă. A început asta printr-o majorare de salarii pentru bugetari, a doua din ultimele patru luni, dar a patra din ultimul an şi jumătate. Fără a face o legătură directă, Isărescu zice că anul viitor statul se va împrumuta de-i vor sări ochii din cap ca să plătească aceste salarii.

Neînţelegerile din interiorul guvernului se referă de fapt la o descentralizare a deciziei privind grila de salarizare şi de o legare a lor în funcţie de performanţele fiecărei administraţii. Asta e o idee care sperie cam 80% din România, căci 80% din administraţie nu se susţine. Dacă, să zicem, o primărie nu-şi mai poate plăti salariile, lumea se uită chiorâş la guvern… Păi? Ce facem? Ei nu văd că ăştia n-au bani de salarii? Nimeni nu se gândeşte că o astfel de primărie ar trebui pur şi simplu desfiinţată. Intervine patriotismul local, lumea nu concepe, fiecare îşi vrea propria comună sau oraş, dar pe banii altora dacă s-ar putea. În timpul ăsta, precaritatea financiară oricum desfiinţează primăria în sensul de unitate administrativ teritorială modernă, reducând-o mai mult sau mai puţin cu complicitatea locuitorilor, într-o feudă a şpăgii. Cei care sunt prost plătiţi devin putred de bogaţi, impozitele şi taxele sunt mici, dar şpăgile mari. Șpăgile finanţează funcţionărimea în locul salariilor, cercul vicios este perfect şi nimeni nu-l sparge, că ne-am obişnuit cu el.isarescu

Avertismentele celor de la BNR sunt pe cât de corecte, pe atât de arogante în preţiozitatea lor. Nu mai finanţaţi creşterea pe consum, zice Isărescu, evitând să spună tranşant că umflarea salariilor bugetarilor fără reforma administraţiei duce la răsturnarea ei. Mai puţin preţios, dar cu aceeaşi diplomaţie, izvorâtă poate din teama evidentă de politicieni, premierul Cioloş evită şi el să rupă o dată pisica şi să admită faptul că un tehnocrat propune pur şi simplu soluţia, indiferent că le place sau nu politicienilor, poporului, bugetarilor, că e an electoral sau că timpul pare în România că a început să curgă înapoi.

În tot acest tablou cu tehnocraţi şi diplomaţi, din nordul ţării sclipeşte palid o speranţă, de parcă s-ar fi agăţat steaua polară în vârful spitalului judeţean din Suceava. Ne indică o direcţie. Și o zicală… şansa ţine cu cei curajoşi.