16.017 afișări

Panama Papers – un episod despre o lume care dispare

de Moise Guran

Se crapă în pocnete o lume şi probabil ea va lăsa loc alteia. Ceea ce nu se vede încă în această poveste cu off-shorurile şi banii negri pe care acestea îi ascund este poziţia de transmisie a băncilor. Nu ele au inventat off-shoreul, dar e clar că secretul ce îl defineşte pe acesta este o extensie a secretului bancar. Paradoxal sau poate nu, exact amploarea pe care a luat-o terorismul în ultimii ani este pe cale să pună cruce acestei lumi întunecate.

12959404_10201797070164374_278443124_o

În esenţă, dreptul fiecăruia dintre noi de a şti doar el ce bani are prin conturi încetează atunci când persoana privată devine publică şi când este obligată să îşi declare averea şi interesele. Într-o lume rudimentară, în care alegătorului nici nu-i pasă dacă e furat, cu atât mai puţin îi va păsa dacă e minţit. Rusia, ba chiar şi România într-o oarecare măsură, încă sunt astfel de ţări. În celelalte, cele civilizate, devine o chestiune de timp până când noţiunea de secret care defineşte offshore-ul va fi fie desfiinţată, fie interzisă.

Deja în Marea Britanie a şi început o dezbatere privind impunerea unor măsuri de conduită în afaceri în Insulele Virgine, teritoriu autonom din Caraibe, în care sunt înregistrate de departe cele mai multe societăţi comerciale cu acţionariat ascuns. Pe locul doi e Panama şi dacă acesta este un stat independent, de facto, acest stat este gestionat de un secol de americani, pentru care singura resursă a acestei ţări, canalul ce face legătura între Pacific şi Atlantic, este un obiectiv strategic, militar şi comercial.

Dar haideţi să luăm problema şi altfel… credeţi că americanii sau britanicii nu ştiu ce se cloceşte în off-shorurile pe care le gestionează. Pe lângă Virgine Islands şi Panama, Ciprul umflat de bani ruseşti e o copilărie.

Adevărul este că toţi au folosit aceste teritorii fără mari resurse, dar care trăiesc pur şi simplu din ascunderea secretelor, din spălarea banilor proveniţi din corupţie, trafic de armament şi de droguri, totul a fost ok atâta timp cât acest secret a putut fi ţinut sub control. După ce dezvoltarea internetului şi a bankingului anonim a permis şi reţelelor teroriste să folosească eficient finanţarea ascunsă, atunci a început sfârşitul.

Mai întâi secretul bancar a fost de facto eliminat, Elveţia însăşi fiind redusă la o ţară ca oricare alta, dar nici asta nu a fost suficient, căci băncile ruseşti sau cele arăbeşti nu prea pot fi controlate. Acum asistăm la pasul doi, cel prin care off-shorurile vor fi desfiinţate sau pur şi simplu separate.

Lumea se împarte în blocuri comerciale şi probabil în câteva luni sau în câţiva ani nicio firmă cu acţionari necunoscuţi nu va mai putea face afaceri în spaţiul occidental. Nu, în ciuda aparenţelor, asta nu este în mod necesar o veste bună. Țări mari precum Rusia sau China nu prea au șanse să intre în acest spațiu. Polarizarea comercială a mapamondului nu este însă un semn de pace. Ea duce în final la crize şi nu neapărat la crize economice.