Le-au luat banii şi le-au dat sentinţe blânde. Vă convine?

de Moise Guran

Stăm şi ne uităm şocaţi la decizia Instanţei Supreme prin care Cocoş, Pinalti şi Gabriel Sandu au scăpat cu pedepse minime de închisoare, iar Niro, A.K.A. afaceristul Nicolae Dumitru, a scăpat cu suspendare. Nu mai vorbeşte nimeni acum de faptul că instanţa a dispus şi confiscarea sumei de peste 11 milioane de euro, deci o sumă mai mare decât şpaga de 9 milioane de euro pe care au învârtit-o aceştia patru. Dar de ce suntem aşa şocaţi… unde-s ăia care ziceau că să le ia banii… că nu ne încălzeşte cu nimic dacă îi bagă la puşcărie… Ba uite că şi dacă le ia statul banii, dar pedepsele sunt mici, parcă tot nu ne convine.

Categoric, mie unuia nu îmi convine…

Precizez din start că această sentinţă, care nici nu e definitivă, nu se referă la lotul mare al afacerii Microsoft, cea în care, zicea Kovesi atunci, probabil şpaga e pe la 60 de milioane de euro.

E lotul mic, cel al intermediarilor, disjuns din marele dosar… Altfel spus, ăştia condamnaţi acum să stea un an, doi, trei la puşcărie, sau deloc în cazul lui Niro, au fost intermediarii. Gabriel Sandu, fostul ministru al comunicaţiilor, e o excepţie, el a fost şi şpăgar, dar a fost şpăgar pe cont propriu. A făcut mărturisiri complete, şi-a recunoscut vina, o mai fi dat şi pe alţii în primire pe la DNA, s-a ales deci cu procedura simplificată, ceea ce înseamnă că pedeapsa i-a fost scăzută la jumătate, deci va sta doi ani la închisoare. La fel şi Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, cu menţiunea că Cocoş a făcut doar trafic de influenţă şi spălare de bani. Gheorghe Pinalti, care n-a cooperat, a luat trei ani de închisoare.

Cu adevărat şocant este faptul că afaceristul Niro, cel care s-a ocupat de partea tehnică a învârtirii şpăgilor prin off-shoruri, a luat un an şi jumătate cu suspendare, şi va trebui să plătească doar un milion de euro, cea mai mică sumă dintre cei patru condamnaţi. DNA-ul ceruse 7,5 milioane de dolari și 2 milioane de euro de la Niro, care nici n-a cooperat. La o avere care zic unii ar fi de 200 de milioane de euro, iar alţii zic că ar fi doar de 60 de milioane, parcă mai multă satisfacţie îţi provoacă faptul că Niro a fost obligat de instanţă să facă muncă în folosul comunităţii la ADP Sector 2. Nu mi-e clar dacă asta îl va face mai puţin arogant decât era în 2007, când se lăuda că a sponsorizat toate partidele politice, iar lumea îl consideră interlop doar pentru că este ţigan.

Aşa cum spuneam, acesta nu este marele dosar Microsoft, în acela aşteptăm politicieni grei şi sume mult mai mari în faţa Instanţei, căci, în numele Educaţiei şi al dotării şcolilor cu calculatoare, au furat sume mult mai mari decât aceşti intermediari prin care s-a făcut lucrarea. E posibil ca această disjungere să fie chiar o strategie a DNA-ului, căci odată condamnaţi intermediarii şi recunoscute faptele chiar printr-o sentinţă blândă de către Instanţă, acest lucru va putea fi folosit în dosarul mare împotriva unei Elena Udrea, poate a unui Șerban Mihăilescu, poate a unui Dan Nica sau poate chiar al unui fost preşedinte, dacă se va dovedi că şi campania prezidenţială a acestuia a fost finanţată din aceiaşi bani. Cine ştie?

Sigur că e importantă recuperarea sumelor, dar, acum, după aceste sentinţe blânde, într-o lume în care cifrele aruncate pe televizoare sunt atât de mari că lumea nici nu mai face diferenţa între milionul şi miliardul de euro, priviţi-vă dumneavoastră în sufletul dumneavoastră de cetăţeni cinstiţi şi spuneţi-mi apoi că la un milion de euro recuperat aţi fi de acord cu scăderea unui an de puşcărie. Spuneţi-mi că aţi fi mai satisfăcuţi de o sentinţă de confiscare a 10 milioane de euro, în locul uneia de zece ani de puşcărie.

Eu m-am privit şi nu m-am simţit deloc satisfăcut de o astfel de perspectivă.