17.200 afișări

Cine i-a speriat pe constructori?

de Moise Guran

Vreau doar să vă semnalez o încetinire îngrijorătoare, nu a construcţiilor, ci a intenţiei de a construi în România. Încă nu ştim de ce se întâmplă asta, este prea devreme, dar e datoria mea să fac unele corelaţii între scăderea numărului de autorizaţii de construcţie în România şi evenimentele recente sau cele previzibile în perioada următoare.
12787124_10201623625348362_1531703923_oLa începutul acestui an, numărul autorizaţiilor de construire a scăzut semnificativ. E iarna, ok, asta se mai întâmplă iarna. Dar dacă, faţă de vara trecută, numărul autorizaţiilor de construire a scăzut de vreo cinci ori, ceea ce mă îngrijorează cu adevărat este scăderea cu un procent cuprins între 12 şi 14% a numărului de autorizaţii de construire atât pentru clădirile rezidenţiale, cât şi pentru cele nerezidenţiale, comparativ cu iarna trecută, ianuarie 2015 pe ianuarie 2016. Ceea ce e ciudat.

Cum nu suntem sub nicio formă într-o perioadă de criză sau de scădere a consumului, ba din contră, trebuie să ne uităm în viaţa publică de la noi, încercând să aflăm ce anume i-a speriat pe constructori.

Din vară şi până acum au fost două evenimente cu posibil impact asupra pieţei construcţiilor. A fost tragedia din Colectiv împreună cu suprareacţia guvernului Ponta, care a oprit practic autorizarea cvasi-generală a oricăror imobile cu destinaţie comercială. Normele ISU s-au complicat atât de tare, încât autorizările nu se mai dau, de frică. În acelaşi timp, căderea cu aproape 15% faţă de ianuarie 2015 a numărului autorizaţiilor pentru construcţiile rezidenţiale poate avea legătură cu un posibil impact al creşterii avansului pentru creditele ipotecare. Dezbaterile pe legea dării în plată au făcut deja mari valuri în societate, dar fiecare se gândeşte la interesul lui, nu la interesul general.

Eu nu sunt convins că aceste evenimente au avut un impact atât de mare asupra dezvoltatorilor, dar ţin să vă spun ceva – sectorul construcţiilor încă mai face în România peste 7% din PIB. Marele său merit este că integrează input masiv, adică dă de lucru şi altor sectoare. Pe lângă asta, sectorul construcţiilor mai atrage şi o bună parte din forţa de muncă necalificată din România. Înainte de criza din 2008, construcţiile făceau 11% din PIB-ul României şi o bună parte din prosperitatea cunoscută de români până la acel moment, de acolo a venit. Deși criza s-a cam terminat din 2011, un al doilea val de emigrație, poate mai mare decât primele (oricum un val de peste 1 milion de români) s-a produs, aparent inexplicabil. Nimeni n-a corelat asta cu căderea construcțiilor începând din 2012, permanent. Acum problemele astea, pe care le suspectez, mai ales cea cu Legea dării în plată, are mai multă legătură cu anul electoral. Ne-am făcut obiceiul să facem totul ţăndări în anii electorali, ca şi cum la anul n-am trăi tot noi în ţara asta.

Acum, eu nu zic că normele de incendiu n-ar fi chestii importante, sau că Legea Dării în plată trebuie făcută aşa cum zice BNR, dar hai să fim atenţi cum învârtim aceşti elefanţi birocratici în magazinul cu porţelanuri, că această cădere de 15% înseamnă sute de mii de locuri de muncă, ce au fost cel puţin amânate, dacă nu cumva anulate, din cauza unor incertitudini.