Azi a fost o zi absurdă. Și mai e una și mâine și poimâine…

de Moise Guran

Uneori lucrurile sunt absurde pur și simplu. Sunt zile în România în care totul este fără sens: liderii o dau pe rând după cireș, lucrurile serioase cad prostește în banal și chiar ridicol, iar cele ridicole par serioase, aberant de serioase. Dacă nu ați înțeles despre ce vorbesc, stați să vă descriu ziua de azi, o zi ca oricare alta din România.

A început normal, cu o dezbatere între primul ministru și primarii comunelor din România, despre finanțarea acestora. Adică ce să mai facem pe la țară și cu ce bani… Cioloș zice să atragem investitori la țară, Dâncu zice că suntem ultima civilizație rurală din Europa, ceea ce pare de bine. Nu mi-e clar dacă sunt amândoi conștienți că dacă atragem investiții la țară, atunci nu vom mai fi civilizație rurală, iar dacă rămânem civilizație rurală, vom continua să fim într-adevăr ultimii, din Europa dar la nivel de trai. Asta cu – ce mișto e la țară, nu o poate spune decât unul de la oraș. Un om de la țară știe că toată jmecheria este să stai la țară, dar să ai slujbă la oraș. De aia s-au inventat suburbiile, unde nu, nu e o civilizație rurală ci una mai degrabă americană. La țara-țară, dacă nu ești nici navetist, nici pensionar, atunci ori ești baron latifundiar, ori ești asistat social. Agricultori capitaliști, deci micii fermieri care nici nu fac naveta la oraș, nici nu mor de foame, sunt cam doi trei, într-un sat de două-trei sute de case.

Deci da, civilizația noastră rurală și patriarhală este în esență una cam feudală, ceea ce face oarecum penibilă dezbaterea dintre cei doi șefi ai guvernului și primarii care… dar vă povestesc mai în colo ce au făcut primarii comunelor.

Între timp, președintele țării ajunge la Parlament și dă un mesaj de seriozitate electorală. Adică să fim serioși, domle, să nu mai respingem cererile DNA-ului când prinde infractori parlamentari și, mai zice președintele, să nu fim populiști! Venită după ce Parlamentul a respins arestarea lui Mădălin Voicu, muștruluiala prezidențială a fost ca o predică în pustie… Și, oricum, și președintele Iohannis și-a ales discursul ca nuca-n perete, după ce el însuși a făcut săptămâna trecută o dovadă fie de populism fie de neseriozitate exact în legătură cu Justiția… Deci… absurd….

Între timp, la întâlnirea cu primarii, premierul Dacian Cioloș tocmai ce începuse să le vorbească acestora despre finanțarea comunelor dintr-o așezare mai serioasă a impozitelor pe proprietate, când s-a enervat unul dintre ei și l-a întrebat o chestie ce îi interesa cu adevărat pe toți… dom’le… da cu pensiile speciale pentru primari? De ce ne-ați atacat la Curtea Constituțională, că ne era bine cu ele… Cioloș n-a știut ce să zică, probabil luase în serios chestia cu populismul de la Iohannis, sau pur și simplu n-avea populismul la el. Noroc cu Vasile Dâncu, care și-a dat seama cât de nașpa e să fii primar în România – că nici n-ai imunitate de demnitar, dar te mai și fugărește DNA-ul ca pe demnitari… Asta înseamnă flexibilitate… politică. Bine domnu Dâncu! Două chestii într-o zi… dar unde vă grăbiți așa? Mai e o zi absurdă și mâine … putem fi populiști fără număr, fără speranță, sau doar cu speranța de a deveni premieri după ce o da PSD-ul cu Cioloș de asfalt.

Aaa! Era să uit! Undeva pe parcursul zilei s-a retras Bușoi din cursa pentru primăria capitalei. S-a înscris în locul lui, din partea PNL Ludovic Orban. În unele zile, țara noastră este atât de absurdă încât, după ce faci o baie în lac, îți vine să te clătești în puț.