Republica Moldova – oglinda strâmbă a României

de Moise Guran

În general, românilor le pasă mult prea puţin de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, din păcate. Absentă dintre graniţele României în perioada în care s-a cimentat conştiinţa naţională, Basarabia nu mai reuşeşte să fie România pentru actuala generaţie de români, pentru cei care de la Prut puteau veni cel mult tancurile ruseşti în epoca în care Ceauşescu făcea pe independentul în cadrul blocului comunist. O altă generaţie și o altă istorie predată în şcoli vor recupera probabil sentimentele mai bune ale societăţii româneşti pentru Republica Moldova, dar, până atunci, stimaţi români, băgaţi de seamă la ce se întâmplă la Chişinău. Chişinăul este replica mimetică, aproape caricaturală a Bucureştiului. Căci sângele apă nu se face, nici când e de bine, nici când e de rău.

moldova-romania_531200Mie mi se pare că Vladimir Plahotniuc este o caricatură a lui Dan Voiculescu. Putred de bogat, cu un puternic grup media în spate, Plahotniuc încearcă acapararea puterii la fel cum oligarhul de la noi a încercat în vara lui 2012, la suspendarea lui Băsescu. Sigur, Voiculescu nu s-a declarat niciodată viitor prim-ministru, dar a arbitrat interesele politice (și probabil spera să fie păpușarul premierului) la fel cum şi Plahotniuc o face. Doar că al lor e ceva mai puţin subtil cu sforăria politică. Desigur, asta nu înseamnă că demersul lui Plahotniuc va eşua, la fel ca cel al lui Voiculescu, dar la scara timpului istoric reuşita sau nu a unei manevre politice nu este foarte importantă. Influențează doar temporar evoluția unei nații. Cei 25 de ani trecuţi de la căderea URSS ne arată că, în ciuda derapajelor ce au făcut din Moldova o oglindă mai lăbărţată a României, ţara vecină ne urmează inevitabil, cu o oarecare întârziere, şi, e drept, cu mai multe hurducături şi suferinţe.

Căci, dacă România a reuşit să rămână unită după 1990, iar Moldova nu, Voronin n-a fost decât un fel de Iliescu mai pe faţă în privinţa comunismului şi a ostilităţii faţă de UE. Aşa şi? A oprit asta drumul Moldovei către Uniune? Nu, în mod miraculos, nu, aşa cum nici Iliescu nu a reuşit asta. Voronin a reuşit chiar la un moment dat performanţa de a fi o caricatură inclusiv a duşmanului său declarat de dincoace de Prut, copiindu-l pe Traian Băsescu fix în modul relaxat în care şi-a permis să-l înjure, ca de la şef de stat la şef de stat.

Și Victor Ponta a avut caricaturile sale în politica de la Chişinău, căci, dacă la noi i s-a pus la îndoială premierului titlul de doctor, moldovenii şi-au găsit un premier care îşi falsificase diploma de bac. Un altul a fost arestat pentru corupţie imediat după ce i s-a ridicat imunitatea în Parlament. Arestarea a făcut-o CNA-ul moldovenesc, o altă ironie bună, căci la ei CNA-ul nu se ocupă cu amendarea presei, ci este echivalentul DNA-ului de la noi, fiind totuşi departe de reputaţia instituţiei româneşti, în ciuda vizitelor repetate pe care Kovesi le face la colegii de peste Prut.

Și dacă vi s-a părut de multe ori că România s-a salvat pe marginea prăpastiei, dacă aţi avut sentimentul că ne-am agăţat de ultimul tren spre NATO şi UE, într-un mod aproape miraculos, Republica Moldova cade de fiecare dată în prăpastie, tragic şi grotesc în acelaşi timp, pentru a o urca apoi mult mai dificil în urma României. Moldova pierde toate trenurile, dar reuşeşte să ţină totuşi calea ferată cu spaima locomotivei ruseşti în spate, care o poate călca, o poate zdrobi şi sfârteca, aşa cum de multe ori în istorie deja a făcut-o.

Aşa că, stimaţi români, cel puţin nu ignoraţi ştirile de la Chişinău. Lăsaţi televizorul sau radioul să meargă atunci când auziţi de Plahotniuc, Timofti sau Usatâi. Puteţi râde de această caricatură a României, dacă alte sentimente mai bune nu aveţi pentru Basarabia. S-ar putea ca, lângă dumneavoastră, pe bancheta maşinii sau pe canapea, să audă şi copilul ştirile. Cândva, în viitor, el şi le va aminti şi poate le va înţelege altfel. Dacă Republica Moldova va reuşi să mai existe ca ţară în acea zi din viitor în care o elită românească o va privi cu mai puţină nepăsare.. atunci… cine ştie ce se poate întâmpla atunci!