România politică e un fel de Casa Pionierului

de Moise Guran

În mod normal, Victor Ponta ar fi trebuit să demisioneze de foarte multe ori până acum. Tăcerea sa cvasi-totală după ce a fost trimis în judecată mă face să cred că, de data asta, Ponta chiar vrea să demisioneze, dar a amânat anunțul până la o decizie a PSD în acest sens. De ce asta? Pe de o parte pentru că Ponta depinde încă mult de partid, iar pe de altă parte pentru că nu cred că a abandonat total bătălia pentru șefia acestuia. Nu pe termen lung.

dragnea iohannis

Interesant este faptul că PSD nu prea are o soluție nici de conducere proprie, nici de guvern, fără Ponta. Valeriu Zgonea? Olguța Vasilescu? Nu spuneți Rovana Plumb, că mă faceți să râd! Liviu Dragnea vrea să-și securizeze cumva conducerea partidului, dar are propriile încurcături cu Justiția. Condamnarea sa penală nu îi permite să preia guvernul, dar se teme chiar și că ar putea pierde șefia partidului. În acest sens, singura soluție pentru Dragnea ar fi o eliminare rușinoasă pentru Ponta de la guvern, iar nu una care să-l martirizeze în ochii partidului. Aceasta este diferența dintre o demisie și o demitere prin moțiune de cenzură. Probabil că Dragnea s-ar fi bucurat dacă Ponta își anunța demisia imediat ce DNA-ul a publicat rechizitoriul dar, șiret, Ponta nu a făcut acest pas. Va merge azi la partid ca un soldat disciplinat, așteptând ca Dragnea să îi ceară demisia și apoi probabil și-o va da.

Pe de altă parte, Dragnea nici nu vrea la modul sincer ca altcineva de la PSD să devină premier în acest moment. Asta ar creea un alt lider, care nu e el Dragnea, țintuit în afara deciziei oficiale de condamnarea pentru fraudă electorală. Un Zgonea sau o Vasilescu (exemple aleatorii) ajunși la Palatul Victoria ar ajunge repede să îl concureze ca lider de partid. Iar Dragnea este vulnerabil și nu vrea asta. Așa înțeleg eu jocul complex al lui Liviu Dragnea, prin care îi va cere lui Iohannis, de ochii partidului, să mențină PSD la guvernare în cazul demisiei lui Ponta, când, de fapt, singura soluție pentru Dragnea este un PSD în opoziție. Desigur, Iohannis nu are de ce să facă astfel de înțelegeri. Președintele este în acest moment cel mai puternic actor politic și are de partea sa ceva ce nici Dragnea nici Ponta nu mai au – timpul. Așadar Iohannis nu trebuie decât să aștepte, mai devreme sau mai târziu tot la el vor veni pentru nominalizarea unui nou premier. Moțiunea pe care o va introduce PNL este doar un factor de presiune. Probabil va rămâne fără obiect. Depinde mult de Ponta, iar acesta va muta, după mutarea pe care o va face azi Dragnea.

Adevărata problemă a lui Klaus Iohannis, și, de fapt, a noastră a tuturor, este că nici PNL, nici PSD nu mai au resurse de cadre pregătite să preia guvernarea. Nu mai vorbesc de partidul lui Oprea (mi-e și groază să-mi imaginez cum o fi fost la JAI), dar în politica românească mare (de la centru) chiar nu mai sunt oameni care să înțeleagă noțiuni simple precum un buget, o balanță, câteva noțiuni de economie, oameni care să înțeleagă timpurile pe care le trăim și care să ia decizii corecte pentru țara noastră.

Mai găsești, pitulați prin colțuri de țară un Bolojan la Oradea (dar despre el nimeni nu vorbește nici măcar în PNL), sau chiar Olguța Vasilescu la Craiova, oameni foarte populari pe plan local, dar de care am impresia că se tem și liderii lor de la Centru. La Cluj, stau maziliți în banca lor, Ioan Rus de o parte și Emil Boc, de partea cealaltă. Iași, Bacău, Brașov, Constanța și chiar București sunt orașe în derivă politică, după decapitarea executată de către DNA. Iar Timișoara cântă la chitară, zici că e în altă țară.  

De aia vă spun… România politică e un fel de Casa Pionierului.
PS Eu însumi am fost în clasa a treia înscris la Casa Pionierului. Nu e ceva rău, dar nu mi-a folosit la nimic. Eram fascinat de karturi, dar după două ședințe pline de vaselină și în care nu m-am apropiat la mai puțin de un metru de un kart, m-am lăsat păgubaș. Prima dată când m-am urcat într-un cart eram trecut de 30 de ani și aveam copil lângă mine. Problema cu șoimii ăștia de partid e că România nu e un kart. E un fel de Dacie ce concurează fără șanse în Formula 1. Și pe post de piloți n-a avut săraca decât băieți care au învățat din mers butoanele. Sau nici măcar n-au apucat să le învețe. Cum să câștige?