9.616 afișări

Cu ce te încălzeşte scăderea preţurilor dacă rămâi şomer?

de Moise Guran

Acum că sectorul alimentar din România a primit o gură de oxigen prin reducerea TVA-ului, cred că trebuie să ne mai uităm puţin şi în rest, să pricepem vremurile pe care le trăim, ca să ştim să ne păzim de cele viitoare.

Am observat, din partea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, o respingere categorică a ideii de deflaţie. Primul economist al ţării a reacţionat la acest termen cam cum ar fi reacţionat Primul Fericit al neamului dacă i-ar fi spus cineva că diavolul e aici.11296337_10200812073260067_9105326_oIsărescu ştie cât de gravă este deflaţia, asta probabil îl şi sperie, şi se foloseşte de scăderea TVA-ului la alimente pentru a face o mică scamatorie de comunicare – dacă preţurile alimentelor scad datorită TVA-ului, atunci nu e deflaţie la alimente, de unde rezultă că în general nu e deflaţie.

Mie mi se pare că nu ne ajută nicicum să nu observăm diavolul din detalii, chiar dacă, într-adevăr, la alimente nu e deflaţie, în ciuda scăderii preţurilor.

Isărescu ştie însă că întreaga Europă se confruntă cu scăderi de preţuri, deocamdată sectoriale, care nu au cum să aducă nimic bun. Cum România este în Europa, contaminarea este inevitabilă şi deja s-a petrecut.

Uite, vă dau câteva evoluţii, nu la rafturile magazinelor, ci la poarta fabricii, acolo unde nu mai poţi suspecta marile reţele că s-au înţeles la preţuri… În industria chimică, preţurile la poarta fabricii au scăzut în ultimul an cu peste 6%. În industria construcţiilor metalice preţurile au scăzut cu 4,5%. Chiar în industria auto preţurile de plecare din fabrici sunt în România mai mici cu 1,5% decât acum un an. Nu mai vorbim de industria energetică, unde scăderea preţului ţiţeiului a scăzut toate tarifele… Și nu sunt singurele…11282514_10200812085060362_424060735_oDe fapt, în ultimul an, pe medie, preţurile produselor industriale au scăzut la poarta fabricii cu aproape 3 procente. Astea nu se simt în mod neapărat la consumator, dar situaţia nu este de ignorat pentru că, să zicem cu excepţia calculatoarelor, unde scăderile de preţuri sunt de 10%, aceste reduceri nu vin din eficienţă şi salturi tehnologice, ci sunt forţate mai ales de concurenţa produselor europene, ale căror preţuri scad ca un efect de lungă durată al crizei despre care se spune că s-a încheiat, precum şi al închiderilor de pe piaţa rusească.

S-o fi încheiat, om avea în România creştere de consum, dar dacă în Europa sunt mărfuri care nu se vând, iar acestea ajung la preţuri derizorii în România, explică-i angajatului român de ce preţurile cu care vinde fabrica scad şi de ce patronul său tot la restructurare se gândeşte, în loc să-i crească salariul.

Deflaţia înseamnă şomaj şi nu, încă nu suntem acolo, dar în loc să ne facem că nu vedem aceste realităţi, mai bine ne-am gândi din timp cum să ne protejăm locurile de muncă din România. Căci despre ele este vorba de la început şi până la sfârşit în tot acest război al preţurilor.