16.586 afișări

Un plin de la Obama, dar pe banii tăi

de Moise Guran

petrol wall

După şapte luni de scădere constantă, preţul ţiţeiului s-a întors la sfârşitul săptămânii trecute, reuşind să recupereze, în trei zile, cam 15%. Este o evoluţie extrem de interesantă şi, de fapt, nu evoluţia, cât mai ales cauzele ei sunt interesante. Fiind o marfă cel puţin la fel de tranzacţionată ca şi valutele foarte, ţiţeiul se supune tuturor regulilor de piaţă, iar una dintre ele spune că, după o scădere foarte mare, este nevoie de o întoarcere sau, cel puţin, de o consolidare a nivelului. Altfel spus, piaţa căuta oricum un motiv pentru a opri ieftinirea ţiţeiului, măcar pentru o pauză, dacă nu cumva pentru o schimbare a tendinţei.

De această dată, pretextul scumpirii ţiţeiului l-a constituit un conflict de muncă al sindicatelor petroliştilor din Statele Unite, care, ce să vezi, nu s-au înţeles în privinţa salariilor cu marile companii mondiale ce exploatează, bineînţeles, şi la ei. HazuObama Arabia Saudital situaţiei vine din faptul că nimic nu putea fi de mai de bun augur pentru marile companii petroliere, decât o oprire a producţiei, o grevă, o criză de orice fel, nu contează, dar care să producă exact acest efect, al creşterii preţurilor.

Încă din vara anului trecut, analiştii au remarcat faptul că scăderea preţului ţiţeiului poate fi rezultatul unei înţelegeri între administraţia de la Washington şi Arabia Saudită, pentru a pedepsi Rusia, al cărei buget se bazează foarte mult pe veniturile din petrol şi gaze. Atâta doar că scăderea politică a preţului ţiţeiului nu avea cum să convină companiilor petroliere occidentale. Acum, prin această fericită grevă, ele dau un semnal lui Barack Obama – nu mai putem cu preţuri atât de mici.

Foarte probabil, preţul ţiţeiului Brent, de referinţă şi pe piaţa noastră, va mai rămâne o perioadă în zona în care se află acum, la limita profitabilităţii pentru companiile occidentale, dar cu efecte încă foarte grave asupra bugetului Federaţiei Ruse.

Putin gazeDacă Obama nu va reuşi să-i convingă pe petroliştii occidentali să mai ţină o vreme ţiţeiul ieftin, atunci toată această manevră politico-economică va fi fost în zadar. Rusia este capabilă să reziste mult mai mult de atât. Pe de altă parte, probabil şi intensificarea luptelor din Ucraina, de la acest început de an, semnalizează faptul că şi lui Vladimir Putin a început să îi ajungă cuţitul la os.

E clar că urmează o negociere, una care ne va influenţa şi nouă efortul pe care îl facem, ori de câte ori mergem să alimentăm benzina şi motorina la pompele din România.