9.355.623 afișări

2015

de Moise Guran

Primul sentiment pe care îl ai după ce te trezeşti dintr-o beţie este deruta. Nu ştii, de multe ori, nici cine eşti, durează ceva până realizezi unde eşti, iar apoi încep întrebări de tipul cât de rău am comis-o şi, în fine, ce ar trebui să fac acum. (Evident, ştiu aceste lucruri din poveştile altora despre beţie 🙂 )

Indiferent cât alcool ai consumat de Revelion, primele zile din anul nou au aceste caracteristici, specifice beţiei. Asta pentru că, la fel ca şi sfârşitul de an, beţia îţi dă sentimentul unui final, al unui punct de întrerupere în timpul tău biologic, peste care treci şi, nu se ştie de ce, ai vrea cel puţin să te reinventezi, dacă nu cumva să o poţi lua de la capăt.

De fapt lucrurile nu stau deloc aşa, fiecare secundă vine după o alta la fel de lungă, fiecare an se continuă pe fundamentul celui trecut, fiecare început e doar un început aparent, în fapt, implacabila, continua şi egala trecere a timpului ne dă nouă, oamenilor, avantajul de a construi pe ceva şi imposibilitatea neiertătoare de a ne rupe cu totul de ceea ce am fost înainte de o beţie sau de un Revelion.

http://www.dreamstime.com/royalty-free-stock-image-goals-female-hand-writing-numbered-list-chalk-blackboard-image44989416

Aşa şi cu 2015 ăsta, care începe acum. El nu poate fi separat de 2014, chiar dacă finalul neaşteptat al anului trecut ne-a dat tuturor sentimentul că s-a schimbat ţara. Nu, ea nu s-a schimbat nici pe 16 noiembrie şi nici în noaptea de peste ani. S-a schimbat doar perspectiva, ni s-a schimbat poate şansa, ocazia, dar hei, câte ocazii n-au venit şi n-au trecut pe lângă noi… aproape la fel de multe ca şi resurecţiile prin care am evitat, în ultima clipă, un dezastru ce părea … cum altfel… inevitabil.

Ei bine, 2015 este doar perspectiva scurtă a naţiei noastre. Nu vom putea probabil, nu vom avea timp, până la finalul acestui an, decât să ne organizăm pentru o perspectivă mai lungă. Dar, tocmai de aceea, 2015 este un an crucial pe care n-ar trebui să-l (mai) pierdem.

Din punct de vedere politic… Schimbarea guvernului ar fi, în primul rând, o pierdere de timp. S-a schimbat acu’ în decembrie, s-a verificat faptul că Ponta are majoritate, restul e can-can. Ceea ce contează, însă, este ca noul Executiv (guvern+preşedinte) să lucreze bine împreună, susţinuţi de majoritatea parlamentară. Dacă această ecuaţie nu funcţionează, da, vom începe să vorbim de un nou guvern şi chiar de o nouă majoritate.

Pe care aş prefera-o rezultată din alegeri, iar nu din trădări, şi din raţiuni de moralitate politică, dar, mai ales, pentru că trădarea are întotdeauna un preţ, iar el este plătit de regulă din bani de la buget. (Aşa că, mare atenţie!, cei care vă doriţi neapărat schimbarea majorităţii prin transferuri în cadrul actualului Parlament.) Aș prefera, totuşi, un 2015 stabil politic, căci în 2016 avem iar alegeri, iarăşi circ.

Din punct de vedere administrativ şi constituţional, 2015 ar trebui să fie anul unor mari reaşezări. Coeziunea politică nu înseamnă lipsa dezbaterii, iar noi avem nevoie să dezbatem şi să reaşezăm atât sistemul constituţional, cât şi pe cel administrativ şi, mai ales pe cel bugetar. Sub o formă sau alta trebuie să găsim calea depolitizării acestui sistem, să facem loc meritocraţiei şi să punem bazele unei dezvoltări pe termen lung. Pentru asta este nevoie de mai multe înţelegeri transpartinice, de vreo două-trei pacte naţionale, care vor fi respectate indiferent cine ajunge la putere.

Din punct de vedere economic, mi se pare mie, lucrurile sunt mai simple… O să râdeţi… Dar cum nimic nou nu s-a inventat în noaptea dintre ani, economia va merge bine atâta timp cât ea rămâne mainframe-ul primelor două domenii. Dacă toate reformele politice, administrative şi constituţionale ţin, în primul rând, cont şi se bazează pe dezvoltarea economică, atunci dezbaterea economică va deveni cadrul, motorul lor, va deveni implicită. În esenţă, ea se reduce la o singură întrebare – cum creăm locuri de muncă? Că stimularea investiţiilor… că salarizare… că taxare… toate vin, de fapt, în aceeaşi cheie.

Deci, 2015… hai, c-a-nceput! Iar timpul trece egal, implacabil şi ireversibil, chiar dacă cei care îl pierd au sentimentul că pentru ei a trecut mai repede.


P.S. Din raţiuni care n-au legătură cu trecerea timpului, ci cu posibilitatea organizării unor producţii suplimentare, am decis să începem difuzarea emisiunii Biziday luni, 12 ianuarie 2015, de la ora 22:00.