Bugetul, între minune şi scamatorie

de Moise Guran 

Toată lumea aşteaptă bugetul pe 2015 ca pe sfintele moaşte, însă, la fel ca acestea, bugetul nu poate aduce surprize. Să mă iertaţi pentru comparaţia blasfemică, dar, în fiecare an, legea bugetului este în esenţă o minciună învechită, o relicvă a speranţelor deşarte şi a minunilor statistice.

Nu uitaţi, bugetul nu este o puşculiţă, ci un plan de cheltuire a banilor care vor veni.

Pentru a trece de FMI şi de la Parlament, legea bugetului are nevoie, în esenţă, de supraevaluarea veniturilor. Aceasta este soluţia păcălitoare între un FMI care cere de regulă tăierea cheltuielilor şi o clasă politică ce trage pe sub masă sfori pentru umflarea lor.

Aşa că, cel mai simplu, e să spui că nu tai cheltuielile publice, dar o să ai mai multe venituri. La estimarea acestora intervin alte trucuri tehnice. Pentru a-i păcăli pe cei de la FMI, cel mai sigur este să anticipezi o creştere economică mai mare. Nu decât cea pe care o pot ei accepta ci, ar fi bine chiar, să te lauzi că vei concura China la avansul economiei pe 2015. Apoi, un alt truc, ce a funcţionat de exemplu anul acesta, este să te angajezi că vei face investiţii după care să le tai pe execuţie că na! nu s-au făcut… Cine e de vină?

Şi, pentru a gâdila urechile tuturor, şi ale FMI-ului, şi ale telespectatorilor indignaţi (că se fură dom’ne în ţara noastră!), dar şi ale parlamentarilor mai şireţi, un al treilea truc este să dovedeşti cu statistici că lupta cu evaziunea fiscală funcţionează  şi că, deci, anul viitor, vei scoate de urechi economia neagră la suprafaţă.

Şi gata bugetul!

Cum pe partea de cheltuieli bugetul este sacrosanct, nu mai are nimeni nimic de comentat. De aia spun, e ca la sfintele moaşte… În esenţă, se repetă în fiecare an aceeaşi ceremonie şi, cam aceleaşi minuni.

P.S. Acesta este un teaser pentru zilele următoare. Deocamdată ştiu doar pe ce se bazează Bugetul pe 2015, nu şi alocarea efectivă a banilor.