Scrisoare către SIE

de Moise Guran

Dragă Serviciule Secret de Informaţii Externe,

În cazul acuzaţiilor candidatului spion nu poţi să taci. Tăcerea ta este una vinovată şi, mai important, prelungeşte, peste timp, o vinovăţie pe care poate nu o mai ai. Comunicatul pe care l-ai dat azi e un alt mod de a tăcea. Nu este admisibil ca, după ce şeful statului – aşa cum o fi el, cu scopurile electorale sau de alt fel, pe care le-ar avea – acuză un serviciu românesc de informaţii că ar fi încălcat Constituţia, acesta să spună că e secret ce a făcut şi că nu comentează.

Nu ştiu şi mă interesează mai puţin acum ce impact va avea deconspirarea unui candidat la preşedinţie în calitatea sa de fost spion, dar mă interesează şi vreau să ştiu dacă un serviciu care trăieşte de la Buget, deci din contribuţia mea de cetăţean, a încălcat o serie de legi, între care cea mai importantă este Constituţia Ţării.

Dragă SIE nu eşti stat în stat, depinzi de noi toţi şi eşti obligat să slujeşti interesele României, dar şi legile ei. Indiferent care ar fi motivaţia strategică pentru recrutarea unui magistrat, dacă legea îţi interzice să infiltrezi Justiţia, tu ca serviciu secret trebuie să respecţi această interdicţie. Şi asta pentru ca eu, cetăţean să nu dau vina pe tine, Serviciul Secret pentru corupţia în care se zbate ţara de 25 de ani, să nu te consider vinovat de cârdăşie cu oligarhii care au distrus economia profitând de slăbiciunea Justiţiei, să nu te fac responsabil de poliţie politică, de sabotarea democraţiei, de toate cele care au încetinit drumul ţării noastre spre NATO şi spre Uniunea Europeană.

Şi, cel mai important, nu vreau, Serviciule Secret, să mă întreb dacă nu cumva eşti creatorul monstruos al unor personalităţi pe care le-ai setat şi le-ai ajutat să ajungă în fruntea ţării, ca să le poţi controla şi prin ele să controlezi ţara pe care tu, Serviciule Secret, trebuie să o slujeşti.

Aşa că e târziu ca să mai taci. Nu mai poţi. Trebuie să îmi spui clar mie, cetăţeanului care te plăteşte din taxele sale, fie că preşedintele în exerciţiu al ţării a luat-o razna, aşa cum susţine premierul, fie trebuie să recunoşti că ai încălcat legea şi că ai recrutat – în mod ilegal – un procuror. Sau mai mulţi.

Şi, apoi, să îţi ceri rapid şi public iertare de la cetăţeni.

Doar aşa o să ne convingi că eşti azi, la 25 de ani de la Revoluţie, altceva decât Securitatea din care te tragi.