DNA-ul nu poate schimba ţara în locul nostru
de Moise Guran
Aristotel Căncescu de la Braşov este al douăzecişişaselea preşedinte de consiliu judeţean din România cercetat penal. Pe harta din imagine sunt cele 26 de judeţe. Te ia cu friguri când vezi harta asta, nu-i aşa?
În acest moment, harta României este dominată de judeţele în care DNA-ul a deschis procese de corupţie împotriva baronilor locali. Situaţia este critică şi nu, nu pentru că DNA-ul îşi face treaba, ci pentru că, devoalată cel puţin parţial, dimensiunea mafiei politice ne arată că ţara noastră trebuie urgent reformată. Ne arată că acest sistem, în care nu numai de la PSD sunt hoţii şi baronii, ci de la toate partidele parlamentare, trebuie urgent schimbat. Nu ştiu cu ce, dar trebuie – cred – să devenim cu toţii conştienţi de pericol.
Corupţia dă naştere unor două tipuri de fenomene care duc ambele în acelaşi loc – la dezmembrarea democraţiei care, în mod inevitabil, mai devreme sau mai târziu, creează pericolul dezmembrării ţării. Cine ştie cât de cât istorie înţelege despre ce vorbesc, dar acum vă propun să ne concentrăm pe efectele corupţiei la nivel de lideri asupra simplilor cetăţeni. O parte, cea mai importantă parte, va accepta corupţia, se va adapta şi va învăţa să trăiască cu ea. Din păcate asta deja se întâmplă.
Cum explicaţi altfel faptul că în 2012 românii au trimis şi în Parlament şi în instituţiile publice locale oameni cercetaţi penal sau deja condamnaţi în primă instanţă? Nu că alegătorilor acestor baroni din Parlament şi de prin judeţe nu le-ar păsa, dar ei primesc ceva în schimb – subvenţii, ajutoare, salarii mai mari, orice… şi o găleată vopsită în culorile partidului e bună ca să dai cu ştampila fără să mai ţii cont că cel pe care îl votezi e un hoţ.
Tipul acesta de cârdăşie, între baronul ales şi electoratul miluit, ştim cu toţii, asigură baza electorală a actualelor partide parlamentare. Nu a PSD-ului, atenţie! nu numai a PSD-ului, căci cei mai mulţi dintre aceşti oameni sunt transpartinici şi sar rapid în barca oricărui partid venit la putere. Nici PDL-ul, nici PNL-ul nu i-au evitat!
Mai există, apoi, un tip de alegători care nu acceptă corupţia şi care, în cele mai multe cazuri, se radicalizează. Alunecă spre legionarism, spre extremism, caută lideri mesianici care să-i execute pe corupţi pe stadioane, sau papagali buni de gură care, pe la televizor, ţin cu poporul. Aceşti oameni nu mai înţeleg de ce am vrut democraţie şi împing, în mod inevitabil, ţara spre autoritarism.
De aceea vă atrag atenţia că din dezbaterea publică a acestei campanii electorale lipsesc două teme importante care devin inevitabile în perioada următoare, indiferent cine câştigă alegerile – reforma constituţională şi, mai ales, o reformă administrativă care nu, nu se mai poate reduce la regionalizarea despre care vorbeam acum doi ani.
Ţara a evoluat, o schimbă DNA-ul, dar, pentru a nu mai permite înlocuirea unui baron închis cu alt baron care vine din urmă, e nevoie de mai mult.
Şi acolo DNA-ul chiar nu are ce face.
