Anti-cuvântul german al anului: „turism social”

„Turism social” – sau „Sozialtourismus” – a fost desemnat anti-cuvântul anului în Germania. Explicaţii pe acest subiect oferă Cristian Ştefănescu, pentru Ştirile TVR.

A făcut carieră în anul 2013. L-a folosit ministrul austriac de Interne Johanna Mikl-Leitner – dar și reprezentanții diverselor partide ce gravitează în jurul locurilor eligibilie din comunitățile landului german Renania de Nord – Vestfalia. A fost preluat și de conservatorii bavarezi și ar putea să revină în forță la nivelul întregii Republici Federale în apropierea alegerilor europene.

„Turism social” – sau „Sozialtourismus” – a fost desemnat anti-cuvântul anului în Germania. Juriul care alege anual, începând din 1991, cel mai nefericit folosit cuvânt a argumentat astfel: „A fost folosit de unii politicieni și unele media pentru a crea o anumită atmosferă în raport cu imigranții nedoriți, în special cu cei proveniți din Europa de Răsărit”, generând „discriminarea acelor oameni nevoiți să caute în Germania un viitor mai bun”.

Eufemismele și cinismul, „premiate” prin desemnarea anuală a anti-cuvintelor

De-a lungul vremii, juriul de lingviști invitat să atragă atenția asupra derapajelor din dezbaterea publică germană a ales cuvinte care, la vremea lor, lezau demnitatea umană prin valoarea lor eufemistică sau loveau cu cinism în principiile democratice.

În 2010, în plină criză globală, alegerea a fost „alternativlos” („fără alternativă”), referire la refuzul guvernanților de a pune în dezbatere soluțiile de depășire a dezastrului financiar și economic.

Doi ani mai devreme, în preajma prăbușirii marilor instituții financiare, juriul alesese sintagma „bănci suferinde”.

În 2004 a fost ales „capital uman” – pentru că „degrada omul la o dimensiune interesantă doar din perspectivă economică” în vreme ce în 1999 a aras atenția cinica formulă „pagube colaterale” ce definea victimele nevinovate ale bombardamentelor Alianței Nord-Atlantice în timpul războiului pentru Kosovo.