Amendamentele la Codul Penal: Ce se ascunde în detalii?

Analiză de Ramona Avramescu

Totul a început cu două proiecte de lege aparent inofensive, vechi de doi ani, care trecuseră deja prin Senat. Unul fusese respins, al doilea îndeplinea o simplă formalitate: elimina din Codul Penal un articol declarat neconstituţional. La Camera Deputaţilor, ele trebuiau să între în rutină obişnuită: raport în Comisia Juridică, apoi vot în plen.

Cele două legi capătă însă o greutate pe care nimeni nu o anticipa în seară de luni, 9 decembrie. Într-o şedinţa secretă convocată ad-hoc aproape de miezul nopţii, Comisia Juridică modifică fundamental conţinutul proiectelor, adăugând mai multe amendamente pe care nimeni nu le văzuse până atunci. Toate modificările sunt înaintate şi asumate de întreagă comisie juridică, nu individual, aşa cum este procedura uzuală.

În primul proiect, se modifică definiţia conflictului de interese şi a persoanelor care intră sub incidenţa acestuia. Astfel, deputaţii înlocuiesc „funcţionar public” cu „persoană cu atribuţii de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă şi o fişa a postului semnate cu o instituţie publică”. Cu alte cuvinte, sunt eliminaţi dintr-un foc din rândul celor ce se pot face vinovaţi de conflict de interese primarii, parlamentarii, consilierii şi şefii de consilii judeţene. Nici una dintre aceste categorii nu are contract de muncă semnat cu instituţia în care lucrează.

Comisia Juridică nu se opreşte însă aici şi stabileşte, printr-un alt amendament, că actele administrative (contracte de achiziţii, hotărâri de consiliu sau ordine de ministru) sunt exceptate de la reglementările privind conflictul de interese. Prin urmare, primarii sau consilierii pot atribui contracte inclusiv firmelor de familie, pentru că ele vor fi perfect legale. Mai mult, pedeapsa maximă pentru conflict de interese scade de la 5 la 3 ani de închisoare, iar termenul de prescripţie este redus la jumătate.

Cu al doilea proiect, deputaţii jurişti îi scot pe preşedintele României şi pe parlamentari din rândul funcţionarilor publici. Cu această titulatură dispar că prin farmec şi o serie de infracţiuni de care aceştia pot fi acuzaţi: abuz în serviciu sau luare de mită.

Amendamentul echivalează, în opinia Consiliului Superior al Magistraturii, cu o exonerare a acestor categorii în faţă legii. În acelaşi proiect, limita prejudiciului sancţionat cu o simplă amendă se măreşte de la 50 de mii la 500 de mii de euro.

Cine provoacă un prejudiciu de până la 100 de mii euro primeşte doar o sancţiune administrativă şi scapă de cazier.

Marţi, 10 decembrie, modificările sunt adoptate în câteva minute şi de plenul Camerei Deputaţilor, cu o largă majoritate.