Nabucco: Naşterea şi vârstele unui proiect de reducere a dependenţei de gazul rusesc

În 2002 cinci companii – OMV (Austria), MOL (Ungaria), Transgaz (România), Bulgargaz şi Botas (Turcia) – au semnat acordul de cooperare pentru înfiinţarea unui consorţiu cu scopul de a creare a unei noi rute de transport a gazelor naturale din zona Mării Negre şi a Orientului Mijlociu. Conducta de 3.300 de kilometri urma să tranziteze teritoriul celor cinci ţări şi avea ca punct de plecare graniţele Turciei cu Georgia şi Iran, iar ca punct final Baumgarten din Austria.

Numele Nabucco a fost ales dupa ce şefii celor cinci companii implicate au fost prezenţi la o reprezentaţie a operei cu acelaşi nume, la Viena. În opera Nabucco a lui Giuseppe Verdi, evreii aspiră la ieşirea de sub dominaţia babiloniană; pe agendele UE, Nabucco înseamnă independenţa Europei de gazul rusesc.

Importanţa acestui proiect a fost recunoscută şi de către organismele comunitare prin includerea de către Comisia Europeană a acestuia în programul TEN (Trans European Networks) pe lista de proiecte prioritare. În decembrie 2003, Comisia Europeană a acordat 50% din suma necesară studiilor de fezabilitate, dând un puternic semnal de sprijinire a proiectului.

În 2004 s-a înfiinţat consorţiul Nabucco Gas Pipeline International GmbH, din care făceau parte, cu procente egale de 16,7 la suta, companiile OMV (Austria), RWE (Germania), MOL (Ungaria), şi Transgaz (Romania). Din februarie 2008 şi compania germană RWE a devenit acţionar al consorţiului.

Au urmat 4 ani de bocaje, din cauza problemelor de finanţare şi de obţinere a unor angajamente ferme din partea statelor producătoare de gaze, pentru asigurarea unor livrări suficiente.