Grecia, numai bună de exemplu. Negativ

de Moise Guran

După ce au dus democraţia în derizoriu aducând în Parlament tot felul de partide extremiste, grecii par a se fi răzgândit. Deşi după prima săptămână de haos şi discuţii care nu au putut duce la formarea unui guvern, păreau a creşte în sondaje politicienii care susţineau că acordurile internaţionale trebuie rediscutate, răspunsul ferm al europenilor pare a-i fi convins pe greci că nu poţi şi cu sufletu-n rai şi cu slănina-n pod. Nu pot rămâne în zonaa euro dacă nu îşi plătesc datoriile şi, mai ales, dacă nu îşi schimbă modul de viaţă.

Se pare că perspectiva ieşirii din zona euro le-a displăcut mai mult decât mult hulita austeritate. S-ar putea totuşi să fie cam târziu pentru asta. Deşi nimeni nu o recunoaşte pe faţă, europenii au început să îşi facă deja calcule pentru euro fără Grecia. Acum meciul se poartă în altă parte căci Franţa lui Hollande a preluat mişcarea chiar anti-germană din flancul sudic al Europei iar Germania are nevoie de un exemplu negativ. Din acest punct de vedere o Grecie destabilizată de extremism care este în final zona euro îi foloseşte mult mai mult doamnei Merkel în meciurile cu Francois Hollande decât o Grecie care nu reuşeşte nici să se ridice nici să se desprindă de zona euro. Mai puneţi la socoteală şi faptul că acum, într-o proporţie covârşitoare, nemţii vor excluderea Greciei din zona euro, iar politicienii germani nu au cum să nu ţină seama de acest lucru fără să nu rişte apariţia extremismului la ei.

În fond, creşterea în popularitate a unui prezumtiv lider politic german care să vrea excluderea unei ţări sau a alteia din zona euro este mult mai periculoasă pentru toată lumea decât un lider grec care să susţină că restul lumii trebuie să ţină Grecia în spate.