16 afișări

Un meci pentru proşti

de Moise Guran

Meciul dintre Ungureanu şi Ponta privind existenţa sau inexistenţa banilor pentru creşterea salariilor este extrem de populist. Cei doi lideri se joacă practic cu neştiinţa populară, presupunând că lumea îşi imaginează bugetul statului ca fiind un soi de cămară plină cu saci de bani. Bugetul statului nu este safe-ul BNR unde chiar sunt bani fizici, deşi nici acolo nu se păstrează rezervele valutare cum îşi imaginează unii.

Bugetul statului este un plan. Unul public, aprobat de parlament şi executat de guvern. La fel de publică este execuţia bugetului, comunicată lunar şi trimestrial de către Fisc. În altă ordine de idei şi afirmaţia lui Ungureanu cum că ar fi bani de salarii, şi surprinderea lui Ponta cum că n-ar fi sunt doar replici ipocrite din scenete penibile.

Banii nu există pentru că nu au fost prevăzuţi în buget, dar Ponta ştia asta dacă a citit bugetul. Cele cinci miliarde de euro care există în contul Trezoreriei nu sunt şi nu pot fi bani de majorat salarii cum susţine acum Ungureanu. Chiar fostul premier a declarat cu ocazia demiterii lui Blejnar că în Trezorerie au ajuns mai puţini bani decât era planul. Cum planul este bugetul, Ungureanu ştie că banii existenţi sunt bani deja alocaţi care fie nu au apucat să fie cheltuiţi fie au fost împrumutaţi.

Lipsa banilor pentru majorarea salariilor este de fapt o discuţie despre lipsa ideilor pe care guvernanţii de ieri sau de mâine au avut-o când a fost vorba de adus bani la buget fără a mări impozitele şi taxele.

Cei doi tineri premieri au în esenţă aceeaşi retorică. Ei dau vina în mod inutil şi contraproductiv unul pe celălalt deşi probabil pentru cei care aşteaptă reîntregirea salariilor era mult mai benefic dacă s-ar fi aşezat la masă înainte de moţiunea de cenzură pentru a găsi o soluţie ce are nevoie să treacă prin Parlament şi care deci trebuie asumată de o majoritate care nu există şi care va fi probabil înfăptuită chiar mai greu decât doborârea unui guvern sau învestirea altuia.